DECIZIE Nr. 35
din 6 noiembrie 2006
pentru a examina recursul in
interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea sanctiunilor cu
caracter administrativ faptelor concurente in cazul cand sunt incidente
dispozitiile art. 18 1 din Codul penal.
ACT EMIS DE: INALTA
CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 368 din 30 mai 2007
Dosar nr. 25/2006
Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa,
preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în
Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciara, republicata,
s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul
general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de
Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea
sanctiunilor cu caracter administrativ faptelor concurente in cazul cand sunt
incidente dispozitiile art. 18 1 din Codul penal.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea
dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, fiind prezenţi 100 de judecători
din totalul de 119 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului
general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
susţinut recursul în interesul legii, cerând să fie admis în sensul de a se
stabili că, în cazul săvârşirii de către aceeaşi persoană a unor fapte
concurente care, potrivit art. 181 din Codul penal, nu constituie infracţiuni, se va aplica de
instanţă o singură sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute de
art. 91 din acelaşi Cod.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii,
constată următoarele:
In practica instanţelor judecătoreşti, s-a constatat că
nu există un punct de vedere unitar cu privire la modul de aplicare a
sancţiunilor cu caracter administrativ faptelor concurente pentru care sunt
incidente dispoziţiilor art. 181 din Codul penal.
Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul că în
cazul în care se constată că faptele aflate în concurs nu prezintă gradul de
pericol social al unei infracţiuni, se aplică pentru fiecare faptă în parte
câte o sancţiune administrativă, operând regula cumulului aritmetic, ca şi în
cazul contravenţiilor.
Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că într-un
astfel de caz trebuie să se aplice o singură sancţiune, cu caracter
administrativ, conform dispoziţiilor art. 91 din Codul penal.
Aceste din urmă instanţe au
interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Potrivit art. 181
din Codul penal, introdus prin Legea nr. 6/1973, „nu constituie infracţiune
fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre
valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod
vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei
infracţiuni".
Din această dispoziţie a legii rezultă că s-a urmărit
excluderea din sfera de acţiune a legii penale a faptelor incriminate formal,
ca urmare a îndeplinirii trăsăturilor esenţiale ale infracţiunii, dar care în
concret, datorită gradului lor de pericol social cu totul redus, nu pot
constitui infracţiuni.
Pentru această categorie de fapte, care nu prezintă
gradul de pericol social al unei infracţiuni, în cazul cărora legea impune
instanţelor de judecată să pronunţe o soluţie de achitare, în conformitate cu
dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. 1 lit. b1) din Codul de procedură penală, o
atare soluţie nu are acelaşi caracter nelimitat, ca în cazul celorlalte
temeiuri de achitare, înscrise în art. 10 alin. 1 lit. a), b), c), d) şi e) din Codul de
procedură penală.
In adevăr, prin art. 181 alin. 3 din Codul penal se prevede că, în cazul unor asemenea
fapte, „instanţa aplică una din sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute
de art. 91".
O atare reglementare nu este însă de natură a schimba
caracterul penal al faptei, astfel cum acesta rezultă din prevederea de incriminare
formală într-o dispoziţie a legii penale, încât sancţiunea ce se aplică într-un
asemenea caz nu poate fi considerată că ar avea natură contravenţională, pentru
a fi aplicate regulile cumulului aritmetic prevăzut în art. 10 din Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul contravenţiilor, cu modificările
ulterioare.
De aceea, natura juridică a faptei care nu prezintă
gradul de pericol social al unei infracţiuni, în cazul căreia procurorul
dispune scoaterea de sub urmărire, iar instanţa pronunţă achitarea, soluţii
care nu pot fi adoptate decât în cadrul procesului penal, impune rezolvarea în continuare, completă,
a cauzei ce priveşte o astfel de faptă potrivit reglementărilor specifice
tratamentului penal.
Ca urmare, în cazul existenţei
concursului de fapte prevăzute de legea penală care nu prezintă gradul de
pericol social al unei infracţiuni, nu pot fi aplicate regulile cumulului
aritmetic specific sancţiunilor contravenţionale, potrivit prevederilor art. 10
din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, cu modificările ulterioare, ci numai
regulile referitoare la cumulul juridic reglementat, în cazul amenzilor, în
art. 34 alin. 1 lit. c) din Codul penal.
O asemenea soluţie se impune şi pentru că, între
sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute de art. 91 din Codul penal, ce
se pot aplica în conformitate cu art. 181 alin. 3 din Codul penal, sunt şi „mustrarea", precum şi
„mustrarea cu avertisment", în cazul cărora evident nu ar putea funcţiona
sistemul cumulului aritmetic reglementat în art. 10 din Ordonanţa Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările
ulterioare.
In consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a)
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi al art. 4142 din Codul
de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se
stabili că, în cazul săvârşirii de către aceeaşi persoană a două sau mai multe
fapte concurente care, în accepţiunea textului art. 181 din Codul penal, nu prezintă gradul
de pericol social al unor infracţiuni, se va aplica o singură sancţiune, cu
caracter administrativ, în conformitate cu dispoziţiile art. 91 din Codul
penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie
şi Justiţie.
In aplicarea dispoziţiilor art. 181 din Codul penal, stabilesc:
In cazul săvârşirii de către aceeaşi persoană a unor
fapte concurente care, în accepţiunea textului de lege menţionat, nu prezintă
gradul de pericol social al unor infracţiuni, se va aplica o singură sancţiune
cu caracter administrativ, conform dispoziţiilor art. 91 din Codul penal.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 6 noiembrie 2006.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei