DECIZIE Nr. 349 din 21 septembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^6
alin. 2 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 952 din 18 octombrie 2004
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Nicoleta Grigorescu - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 385^6 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata, prin
avocat, de Lenuta Borza in Dosarul nr. 3.809/P/2003 al Curtii de Apel Oradea.
La apelul nominal lipsesc partile fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciind ca dispozitiile de lege
criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 4 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 3.809/P/2003,
Curtea de Apel Oradea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^6 din Codul de procedura penala,
exceptie ridicata, prin avocat, de Lenuta Borza in cauza ce are ca obiect
judecarea unui recurs penal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
alin. 2 al art. 385^6 din Codul de procedura penala este restrictiv fata de
alin. 3 al aceluiasi articol si "instituie un tratament inegal prin
privarea recurentului de dreptul la un proces echitabil, lasand in afara
controlului legalitatii hotararii aspecte care nu au fost invocate de parti,
care nu au fost sesizate, care nu au fost luate in considerare de catre
instanta de judecata, in mod nelegal, sau care nu au corespondent in
prevederile art. 385^9 din Codul de procedura penala". Considera ca in
situatia in care prima instanta si instanta de apel in mod nejustificat au
respins cererea de probatiune in aparare, iar in recurs nu se mai pot
administra probe, contrar prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie,
partea nu beneficiaza de un proces echitabil.
Curtea de Apel Oradea considera ca exceptia ridicata este intemeiata,
intrucat "nu se poate accepta, fara a se incalca dreptul la un proces
echitabil, ca in competenta instantei de recurs sa nu se prevada aceleasi
atributii de control judiciar, indiferent daca actiunea penala este supusa si
apelului sau numai recursului".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar in conformitate cu art. 18^1
din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de
vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata. In acest sens arata ca,
"in ipoteza prevazuta la art. 385^6 alin. 2 din Codul de procedura penala,
legiuitorul a restrans sfera controlului jurisdictional la elementele de
nelegalitate expres prevazute de lege, tocmai in considerarea efectului
devolutiv al apelului".
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a art.
385^6 nu este intemeiata, deoarece acest text de lege "nu opreste partile
interesate de a apela la instantele judecatoresti, de a fi aparate si de a se
prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza, intr-o societate
democratica, desfasurarea unui proces echitabil".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin.
(2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
385^6 alin. 2 din Codul de procedura penala, conform carora "Instanta de
recurs examineaza cauza numai in limitele motivelor de casare prevazute in art.
385^9".
In opinia autorului exceptiei dispozitiile legale criticate sunt contrare
prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicata, potrivit carora
"Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, potrivit
art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, "Competenta instantelor
judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege".
Analizand dispozitiile art. 385^6 din Codul de procedura penala, Curtea
retine ca acestea reglementeaza efectul devolutiv al recursului, precum si
limitele acestuia, tinand seama de doua situatii distincte, prevazute in alin.
2, cand hotararea penala a fost supusa apelului, iar prin recurs se ataca
decizia pronuntata in apel, situatie in care instanta de recurs poate examina
cauza numai in limitele motivelor prevazute de art. 385^9, si in alin. 3, cand
hotararea primei instante, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel,
situatie in care recursul are efect devolutiv, ca si apelul, iar "instanta
este obligata ca, in afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de
recurent, sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele".
Reglementarea diferita se justifica prin deosebirile esentiale existente
intre cele doua situatii avute in vedere de legiuitor. In prima situatie, in
urma exercitarii caii de atac a apelului, cauza a fost, integral si sub toate
aspectele legalitatii si temeiniciei solutiei pronuntate de prima instanta,
examinata de o instanta de control judiciar, la un grad de jurisdictie
superior. Recursul, fiind a doua cale ordinara de atac, ce urmeaza a fi
solutionata la cel de-al treilea grad de jurisdictie, poate fi exercitat pentru
motive de casare concret si limitativ determinate, care vizeaza legalitatea
deciziei pronuntate in apel.
Curtea retine ca art. 385^9 din Codul de procedura penala prevede 22 de
motive de casare care pot fi invocate prin recurs si dintre care majoritatea
trebuie verificate de instanta de recurs si din oficiu, chiar daca nu au fost
invocate de recurent. Aceste motive pot fi invocate cu privire la solutionarea
atat a laturii penale, cat si a laturii civile a procesului penal.
Dispozitiile procedurale referitoare la judecarea procesului penal in cele
trei grade de jurisdictie sunt de natura sa asigure desfasurarea unui proces
echitabil. In legatura cu aceste dispozitii legale nu se ridica probleme legate
de constitutionalitate, ci doar probleme legate de corecta aplicare a lor.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, al art. 1, 2, 3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^6 alin.
2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Lenuta Borza in Dosarul
nr. 3.809/P/2003 al Curtii de Apel Oradea.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 21 septembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent sef,
Doina Suliman