DECIZIE   Nr. 348 din 21 septembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 2 lit. a) si ale art. 385^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 958 din 19 octombrie 2004

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Nicoleta Grigorescu   - procuror
    Doina Suliman         - magistrat asistent-sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 si art. 385^1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Gabriel Virgil Paun in Dosarul nr. 341/2004 al Tribunalului Dambovita.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public, apreciind ca dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de respinge a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 27 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 341/2004, Tribunalul Dambovita a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 si art. 385^1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Gabriel Virgil Paun in cadrul judecarii recursului declarat intr-o cauza penala ce are ca obiect infractiunile prevazute de art. 205 si 206 din Codul penal.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca, in cazul infractiunilor prevazute de art. 205 si 206 din Codul penal, prin eliminarea apelului, prevazandu-se o singura cale de atac si numai doua grade de jurisdictie, este ingradit accesul la justitie, prevazut de art. 21 din Constitutie, republicata, fiind lezat, totodata, si dreptul la aparare, garantat de art. 24 din Constitutie.
    Tribunalul Dambovita considera ca exceptia ridicata este nefondata, deoarece "liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care aceasta se infaptuieste, fiind de competenta exclusiva a legiuitorului de a institui regulile de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti". Liberul acces la justitie impune asigurarea posibilitatii, pentru toti cei interesati, de a utiliza procedurile in formele si modalitatile instituite de lege, astfel incat tribunalul considera ca "prin neprevederea ambelor cai ordinare de atac, apelul si recursul, ci doar a recursului, partile nu sunt prejudiciate in nici un fel".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar in conformitate cu art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata nu este intemeiata, intrucat "conditionarea punerii in miscare a actiunii penale de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate reprezinta o exceptie de la regula generala a oficialitatii procesului penal", iar aceasta reglementare constituie norme de procedura a caror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, se poate face numai prin lege, ca si gradele de jurisdictie ori caile de atac ce pot fi exercitate in diferite situatii. De asemenea, arata ca "optiunea legislativa in reglementarea cailor de atac nu creeaza nici un privilegiu ori vreo discriminare, intrucat stabilirea lor se intemeiaza pe natura infractiunilor care constituie obiectul procesului penal, iar drepturile procesuale ale partilor sunt respectate pe deplin".
    Guvernul, invocand jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, concretizata prin Decizia nr. 150/1998, considera ca exceptia este neintemeiata.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale prin raportare atat la prevederile constitutionale ale art. 21, cat si la cele ale art. 24. Arata ca, prin reglementarea unor exceptii de la principiul triplului grad de jurisdictie, "nu se incalca dreptul persoanei interesate de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Existenta mai multor grade de jurisdictie nu este impusa nici de criteriile unui proces echitabil. Textele legale supuse controlului de constitutionalitate nu ingradesc nici exercitiul dreptului la aparare".
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei republicate, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
    Din examinarea incheierii de sesizare si a concluziilor scrise depuse de autorul exceptiei, rezulta ca textul de lege care face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate este indicat gresit, fiind vorba in realitate de art. 279 alin. 2 lit. a) si de art. 385^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, Curtea urmand sa se pronunte asupra acestor dispozitii de lege care au urmatorul cuprins:
    - Art. 279 alin. 2 lit. a): "Plangerea prealabila se adreseaza:
    a) instantei de judecata, in cazul infractiunilor prevazute de Codul penal in art. 180, 184 alin. 1, 193, 205, 206, 210, 213 si 220, daca faptuitorul este cunoscut. Cand faptuitorul este necunoscut, persoana vatamata se poate adresa organului de cercetare penala pentru identificarea lui.
    Aceste prevederi se aplica si in cazul infractiunilor prevazute in art. 193, 205 si 206 din Codul penal, savarsite prin presa sau orice mijloace de comunicare in masa;";
    - Art. 385^1 alin. 1 lit. a): "Pot fi atacate cu recurs:
    a) sentintele pronuntate de judecatorii in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri prevazute de lege;"
    In opinia autorului exceptiei aceste dispozitii legale sunt contrare urmatoarelor prevederi constitutionale:
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.";
    - Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca pentru sentintele pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte situatii stabilite expres de lege, legiuitorul a instituit o singura cale ordinara de atac, si anume recursul.
    Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, a statuat in numeroase cazuri in sensul ca nici o prevedere constitutionala sau reglementare internationala nu stabileste in cate grade de jurisdictie trebuie solutionat procesul penal, avand ca obiect diferite infractiuni si ca subiecti persoane cu calitati deosebite.
    Normele de reglementare a competentei instantelor judecatoresti, a gradelor de jurisdictie, precum si a cailor de atac, constituie reguli de procedura, a caror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, se poate face numai prin lege. Legea procesual penala promoveaza, ca regula generala, judecarea procesului penal in trei grade de jurisdictie: prima instanta, apel si recurs. In acelasi timp, pentru anumite cazuri speciale, determinate de natura infractiunilor care constituie obiectul procesului penal ori de calitatea faptuitorului, legea prevede, cu deplina justificare constitutionala, ca exceptie, si existenta doar a doua grade de jurisdictie: prima instanta si recurs.
    Reglementarea doar a unei singure cai ordinare de atac nu este de natura sa ingradeasca dreptul de acces liber la justitie. Persoanele interesate se pot adresa atat primei instante, cat si celei de recurs, cu orice cerere procedurala prevazuta de lege, indiferent de numarul gradelor de jurisdictie. Partile isi pot exercita dreptul la aparare in tot cursul procesului penal, inclusiv in faza de urmarire penala, in prima instanta ori in calea de atac.
    Cu privire la aspectele de constitutionalitate a art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala, care reglementeaza institutia plangerii prealabile, ca o conditie ceruta in anumite cazuri de declansare a actiunii penale, se constata ca nu au relevanta in cauza. Referirea la aceste prevederi in art. 385^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala a fost determinata de motive de tehnica legislativa, constituind un text de trimitere.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 2 lit. a) si ale art. 385^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Gabriel Virgil Paun in Dosarul nr. 341/2004 al Tribunalului Dambovita.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 21 septembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent sef,
                              Doina Suliman