DECIZIE   Nr. 346 din 18 decembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 16 din 14 ianuarie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Piscicola" - S.A. din Macin in Dosarul nr. 1.902/1999 al Tribunalului Tulcea.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca fiind neintemeiata, deoarece dispozitiile criticate nu contravin prevederilor art. 41 alin. (2) si ale art. 135 din Constitutie. Solutia consacrata de art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicata, este rezultatul optiunii legiuitorului, fiind o problema de legiferare, si nu de constitutionalitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 7 februarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 1.902/1999, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Piscicola" - S.A. din Macin.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicata, care prevad trecerea de drept a terenurilor revendicate in proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, fara a se reglementa situatia imobilelor din proprietatea societatilor comerciale, construite cu buna-credinta si cu toate aprobarile necesare si care nu pot fi ridicate de pe terenurile revendicate, incalca prevederile art. 41 alin. (2) si ale art. 135 din Constitutie. Se arata, totodata, ca aceste prevederi legale defavorizeaza societatile comerciale care au in exploatare terenuri agricole proprietate de stat, revendicate ca foste izlazuri comunale de catre consiliile locale, pe care se afla constructii civile si industriale, proprietate a societatilor comerciale respective. Autorul exceptiei apreciaza ca din compararea prevederilor art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicata, cu cele ale art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere se constata ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 41 alin. (2) din Constitutie "deoarece consiliile locale sunt tratate diferentiat fata de persoanele fizice printr-o ocrotire diferentiata".
    Intrucat, astfel cum sustine autorul exceptiei, instantele de judecata aplica gresit Legea nr. 18/1991, republicata, in sensul ca "profitand de ambiguitatea art. 44 din lege, asimileaza categoriile de helesteie si lacuri cu amenajarile piscicole", prin "dezafectarea si desfiintarea amenajarilor piscicole" sunt cauzate pagube importante in dauna societatilor comerciale care le detin.
    Tribunalul Tulcea, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicata, nu este intemeiata. Se arata ca prin reglementarile introduse de Legea nr. 18/1991, nu sunt defavorizate societatile comerciale care au in exploatare terenuri agricole proprietate de stat, revendicate ca foste izlazuri comunale de catre consiliile locale, motiv pentru care dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicata, este neintemeiata. Se apreciaza ca nu pot fi retinute criticile formulate de autorul exceptiei deoarece solutia consacrata de art. 44 din lege este rezultatul optiunii legiuitorului. Prin urmare, acestea nu constituie o problema de constitutionalitate, ci de legiferare. Se arata, in continuarea punctului de vedere al Guvernului, ca prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor art. 41 si 135 din Constitutie, deoarece aceste texte constitutionale devin incidente dupa constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate prin aplicarea Legii fondului funciar. De asemenea, din modul in care este formulata exceptia, si anume din sustinerea autorului exceptiei potrivit careia instantele de judecata aplica gresit legea, rezulta, potrivit aceluiasi punct de vedere, ca nu este criticata constitutionalitatea art. 44 din lege, ci interpretarea ce urmeaza a se da textului respectiv si unor termeni ai acestuia in hotararea instantei de judecata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost legal sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 44 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, dispozitii care au urmatorul continut:
    "(1) Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unitatilor de stat si care, in prezent, sunt folosite ca pasuni, fanete si arabil, vor fi restituite in proprietatea comunelor, oraselor si a municipiilor, dupa caz, si in administrarea primariilor, pentru a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje sau seminte de culturi furajere. Fac exceptie suprafetele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, helesteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori alta materie prima pentru fabricile de conserve, orezarii si campuri experimentale, destinate cercetarii agricole, ce vor fi compensate in suprafata egala cu teren de aceeasi calitate de catre societatile comerciale pe actiuni, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
    (2) Nerespectarea dispozitiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept in proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, dupa caz, a acestor terenuri."
    Autorul exceptiei sustine ca aceste prevederi legale contravin dispozitiilor art. 41 alin. (2) fraza intai din Constitutie, potrivit carora "Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular", precum si ale art. 135 alin. (1) din Legea fundamentala, care prevad ca "Statul ocroteste proprietatea".
    Examinand aceste sustineri, Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata pentru considerentele ce urmeaza:
    Textele legale ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate au avut ca scop reconstituirea in proprietatea comunelor, oraselor si municipiilor si in administrarea primariilor a terenurilor provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unitatilor de stat si care, in prezent, sunt folosite ca pasuni, fanete si arabil pentru a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje sau seminte de culturi furajere. Restituirea nu urma sa se faca, potrivit textului de lege, in cazul suprafetelor de teren facand parte din categorii de folosinta superioare pasunilor, fanetelor si arabile, ipoteza in care societatile comerciale detinatoare urmau sa compenseze suprafetele respective cu altele de aceeasi calitate. Solutia de restituire a unor asemenea categorii de terenuri cuprinse in art. 44 din Legea fondului funciar este rezultatul optiunii legiuitorului si are la baza exercitarea dreptului pe care statul il avea de a decide asupra modului in care aveau sa fie reparate injustitiile si abuzurile savarsite in trecut cu privire la proprietatea funciara.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicata, ar constitui o expropriere, prin aceea ca nu reglementeaza situatia bunurilor din proprietatea societatilor comerciale, construite cu buna-credinta si cu toate aprobarile necesare si care nu pot fi ridicate de pe terenurile revendicate. Astfel sunt incalcate prevederile art. 41 alin. (2) si ale art. 135 din Constitutie.
    Examinand aceasta critica, Curtea observa ca alin. (2) al art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicata, care prevede trecerea de drept in proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor a terenurilor in cazul in care nu sunt respectate reglementarile alin. (1), nu incalca, sub nici o forma, dreptul de proprietate asupra unor bunuri pe care, legal, autorul exceptiei le-ar fi dobandit. Pretentiile acestuia referitoare la constructiile si imbunatatirile pe care le-a facut sunt aspecte legate de aplicarea si interpretarea textului legii de catre instantele de judecata, si nu de constitutionalitatea acestuia. In consecinta, numai instanta de judecata poate stabili in ce masura lacurile si helesteiele pot fi asimilate cu amenajarile piscicole, daca prin restituirea terenurilor sunt cauzate pagube in dauna societatilor comerciale care le detin ori situatia juridica a imobilelor din proprietatea societatilor comerciale, construite cu buna-credinta si cu toate aprobarile necesare si care nu pot fi ridicate de pe terenurile revendicate.
    In fine, nu poate fi primita nici critica in legatura cu asa-zisa inegalitate ce s-ar crea din compararea prevederilor art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicata, cu cele ale art. 4 din Legea nr. 1/2000. In legatura cu acest aspect Curtea Constitutionala a statuat prin Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, ca "examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi intre ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. Procedandu-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia ca, desi fiecare dintre dispozitiile legale este constitutionala, numai coexistenta lor ar pune in discutie constitutionalitatea uneia dintre ele. Rezulta deci ca nu ne aflam in prezenta unei chestiuni privind constitutionalitatea, ci a unei simple contrarietati intre norme legale din acelasi domeniu, coordonarea legislatiei in vigoare fiind de competenta autoritatii legiuitoare". Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, cele statuate prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 81/1999 isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Piscicola" - S.A. din Macin in Dosarul nr. 1.902/1999 al Tribunalului Tulcea.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 decembrie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta