DECIZIE Nr. 340 din 5 decembrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 64 din
Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, modificata si
completata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 140 din 4 martie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 64 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
republicata. Exceptia a fost ridicata de Florin Cornel Balanescu in Dosarul nr.
1/2002, de Paula Tirla in Dosarul nr. 3/2002, de Ministerul Public in Dosarul
nr. 4/2002 si de Laurentiu Paduraru in Dosarul nr. 5/2002 ale Curtii Supreme de
Justitie - Completul de 9 judecatori.
La apelul nominal facut in Dosarul nr. 259C/2002, la care sunt conexate
dosarele nr. 260C/2002, 261C/2002 si nr. 262C/2002, se prezinta personal Florin
Cornel Balanescu, Paula Tirla si Laurentiu Paduraru, autori ai exceptiei, lipsa
fiind celelalte parti, procedura de citare fiind legal indeplinita.
Presedintele acorda cuvantul asupra cererilor prealabile, fata de care
Florin Cornel Balanescu, in temeiul art. 27 pct. 2 teza intai din Codul de
procedura civila, formuleaza cerere de recuzare a domnului judecator Serban
Viorel Stanoiu.
Ministerul Public solicita respingerea cererii.
Curtea respinge cererea ca fiind inadmisibila in temeiul art. 25 din
Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, potrivit
caruia "o data legal sesizata, Curtea procedeaza la examinarea
constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile referitoare la
suspendarea, intreruperea sau stingerea procesului si nici cele privind
recuzarea judecatorilor".
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul in fond.
Florin Cornel Balanescu, in esenta, sustine ca dispozitiile art. 64 din
Legea nr. 92/1992, republicata, sunt contrare dispozitiilor art. 16 alin. (1)
si (2), art. 20, 21, 24, art. 49 alin. (1), art. 125 alin. (1) din Constitutie
si ale art. 6 si 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, intrucat liberul acces la justitie este garantat
doar pentru categoria magistratilor declarati reusiti la examenul de
capacitate, iar nu si pentru categoria celor declarati nereusiti. Aceste doua
categorii se afla doar strict formal in situatii diferite, ceea ce nu justifica
aplicarea unui tratament juridic diferentiat. Solicita ca, in situatia
admiterii exceptiei de neconstitutionalitate, in conformitate cu prevederile
art. 25 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata, sa se extinda controlul
de constitutionalitate si asupra prevederilor art. 62 alin. 3 si ale art. 63
alin. 6 din Legea nr. 92/1992, republicata, care sunt neconstitutionale in
masura in care restrang cazurile in care Consiliul Superior al Magistraturii
poate invalida examenul de capacitate doar la acele ipoteze in care se constata
ca nu au fost respectate conditiile prevazute de lege referitoare la
organizarea examenului sau daca rezultatele au fost denaturate prin savarsirea
unor fraude. In final, arata ca aplicarea unui tratament juridic diferit este
nejustificata si din considerente de ordin uman, expunand o ampla situatie de
fapt si propuneri de lege ferenda; critica este intemeiata pe jurisprudenta
Curtii Constitutionale in materia liberului acces la justitie, precum si pe
jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
In concluziile lor Paula Tirla si Laurentiu Paduraru declara ca achieseaza
la concluziile coautorului exceptiei, Florin Cornel Balanescu, sustinand ca
dispozitiile de lege criticate, intrucat nu se refera si la categoria
candidatilor nereusiti la examen, au semnificatia unei lacune de reglementare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, ca fiind nefondata. Avand in vedere ca prevederile
art. 64 din legea criticata reglementeaza doar ipoteza in care Consiliul
Superior al Magistraturii refuza sa propuna numirea magistratului, dupa
validarea examenului de capacitate, de catre presedintele Romaniei, instanta de
judecata, sesizata fie in temeiul prevederilor Legii nr. 92/1992, fie in baza
Legii nr. 29/1990, nu se poate substitui comisiei de examinare. Asadar,
prevederile criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale si nici celor
ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 20 mai 2002, pronuntate in dosarele nr. 1/2002, nr.
3/2002, nr. 4/2002 si nr. 5/2002, Curtea Suprema de Justitie - Completul de 9
judecatori, prevazut de art. 64 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca, republicata. Exceptia a fost ridicata de Florin
Cornel Balanescu, Paula Tirla, Ministerul Public si Laurentiu Paduraru in cauze
avand ca obiect plangerile formulate in temeiul art. 21 din Constitutie si al
art. 64 din Legea nr. 92/1992, republicata, impotriva hotararilor Consiliului
Superior al Magistraturii prin care s-au respins cererile de reexaminare a
lucrarilor sustinute cu prilejul participarii la examenul de capacitate.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
Legii nr. 92/1992, in ansamblul sau, si, in special, ale art. 64 sunt contrare
dispozitiilor art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2) si ale art. 21 din
Constitutie, precum si ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul unei
persoane la judecarea cauzei sale in cadrul unui proces echitabil, public si
intr-un termen rezonabil de catre o instanta independenta si impartiala. Starea
de neconstitutionalitate consta in aceea ca "legea nu prevede expres
posibilitatea unei cai de atac in justitie impotriva hotararii Consiliului
Superior al Magistraturii de validare a examenului de capacitate, pe care sa o
poata exercita si procurorii si judecatorii care au fost declarati respinsi la
examenul in cauza", incalcandu-se astfel liberul acces la justitie,
"care are ca semnificatie faptul ca legiuitorul nu poate exclude de la
exercitiul drepturilor procesuale, pe care le-a instituit, nici o categorie sau
grup social". Prevederile art. 64 din legea criticata incalca si dispozitiile
art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat creeaza o "discriminare intre
candidatii declarati reusiti la examenul de capacitate, tinand cont in
exclusivitate de rezultatele examenului, comunicate de catre comisia de
examinare, fara a lua in calcul si memoriile celor declarati nereusiti".
Instanta de judecata, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este nefondata.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, si ale art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si
functionarea institutiei Avocatul Poporului, introduse prin Legea nr. 181/2002,
incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor
celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, precum si Avocatului
Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia
ridicata.
Guvernul Romaniei a trimis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. 5/6.847/AN
din 12 iulie 2002, punctul sau de vedere, in sensul respingerii exceptiei de
neconstitutionalitate, cu urmatoarea motivare:
"In ce priveste conformitatea art. 64 din Legea pentru organizarea
judecatoreasca cu prevederile constitutionale, aratam ca dispozitia legala
invocata nu contravine art. 21 din Constitutie care consacra accesul liber la
justitie. Art. 64 alin. 2 din lege instituie tocmai posibilitatea de a ataca in
justitie refuzul Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea de
catre Presedintele Romaniei, printr-o plangere suspensiva de executare.
Referitor la invocarea neconstitutionalitatii textelor criticate in raport
cu art. 16 din Constitutie, consideram ca si sub acest aspect exceptia este
neintemeiata. Fara indoiala, dispozitiile criticate de semnatarul exceptiei nu
creeaza discriminari intre cetateni pe criteriile egalitatii in drepturi,
prevazute atat in art. 4 alin. (2) din Constitutie, cat si in art. 14 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Norma cuprinsa in textul de lege criticat e aplicabila tuturor cauzelor de
acest fel, precum si tuturor partilor din aceste cauze, in egala masura."
Avocatul Poporului a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. 5.959
din 5 iulie 2002, punctul sau de vedere, in sensul ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, cu urmatoarea motivare:
"Inexistenta unor prevederi speciale in Legea nr. 92/1992, care sa
stabileasca posibilitatea exercitarii unor cai de atac impotriva hotararii
Consiliului Superior al Magistraturii de validare sau invalidare a examenului
de capacitate nu exclude posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa
instantei de contencios administrativ, in termenele si in conditiile Legii
contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Prin urmare cu toate ca art. 62 alin. 3 si art. 64 din Legea nr. 92/1992 nu
contin prevederi exprese pentru exercitarea unei cai de atac in justitie
impotriva hotararii Consiliului Superior al Magistraturii de validare sau
invalidare a examenului de capacitate, pe care sa o exercite candidatii la acest
examen, indiferent daca au fost declarati admisi sau respinsi, consideram ca nu
exista discriminare intre cele doua categorii de candidati."
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere exprimate de Guvern si de
Avocatul Poporului, rapoartele judecatorului-raportor, sustinerile partilor
prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 - 3, 12 si
23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Prin incheierile din 20 mai 2002 instanta de judecata a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64
din Legea nr. 92/1992, republicata, modificata si completata, iar din cererile
formulate in motivarea exceptiei rezulta ca autorii acesteia au criticat pentru
neconstitutionalitate si legea mentionata, in ansamblul sau. De asemenea, in
cadrul dezbaterilor autorii exceptiei au solicitat Curtii Constitutionale ca,
admitand exceptia de neconstitutionalitate, in temeiul art. 25 alin. (2) din
Legea nr. 47/1992, republicata, sa dispuna extinderea controlului de
constitutionalitate si asupra prevederilor art. 62 alin. 3 si ale art. 63 alin.
6 din Legea nr. 92/1992, republicata, modificata si completata, care nu pot fi
disociate de prevederile art. 64 din aceeasi lege.
Examinand incheierile de sesizare, Curtea constata ca este legal sesizata
doar cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 64 din Legea nr.
92/1992, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30
septembrie 1997.
Curtea respinge cererea de extindere a exceptiei de neconstitutionalitate
asupra altor prevederi ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
deoarece aceasta ar avea semnificatia sesizarii directe a Curtii, lucru
nepermis de dispozitiile Legii nr. 47/1992. Potrivit prevederilor art. 25 alin.
(2) din aceeasi lege, controlul poate fi extins numai in ipoteza in care,
constatand neconstitutionalitatea unei prevederi legale, retine ca in cuprinsul
actului atacat exista si alte prevederi contrare Constitutiei, de care, in mod
necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare.
Dispozitiile art. 64 din Legea nr. 92/1992, republicata, criticate de
autorii exceptiei, au urmatorul cuprins:
"In cazul in care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior
al Magistraturii pentru a fi numit de Presedintele Romaniei, in termen de cel
mult 6 luni de la data validarii examenului de capacitate ii inceteaza
calitatea de magistrat.
Impotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune
Presedintelui Romaniei numirea in functie a magistratului, acesta se poate
adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie, in termen de 30 de zile de la
expirarea termenului prevazut la alin. 1. Plangerea este suspensiva de
executare. Curtea Suprema de Justitie judeca plangerea in complet format din 9
judecatori. Hotararea pronuntata este irevocabila."
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca aceasta prevedere
legala contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2) si ale
art. 21 din Constitutie, precum si celor ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, avand urmatorul
cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 20 alin. (2): "Daca exista neconcordante intre pactele si
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania
este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile
internationale.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
Curtea retine ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca reglementeaza in art.
58 - 64 examenul de capacitate pe care trebuie sa-l sustina magistratii
stagiari - judecatori si procurori - pentru a fi numiti in functie prin decret
al Presedintelui Romaniei, potrivit art. 47 din lege.
Examenul de capacitate se sustine in fata unei comisii in compunerea
prevazuta de lege, iar rezultatele examenului sunt validate de Consiliul
Superior al Magistraturii.
Art. 64 invocat de autorii exceptiei nu se refera la validarea examenului
de capacitate, ci la situatia in care, dupa validarea examenului, Consiliul
Superior al Magistraturii refuza sa propuna Presedintelui Romaniei numirea in
functie a magistratului care a fost declarat reusit la examen.
In acest caz si numai in acesta magistratul se poate adresa cu plangere
Curtii Supreme de Justitie.
Textul de lege mentionat nu contravine prevederilor art. 16 din
Constitutie, dat fiind ca dispozitiile pe care le cuprinde se aplica in mod
egal tuturor persoanelor pe care le vizeaza, si anume candidatilor declarati
reusiti la examenul de capacitate, care insa - din motive a caror temeinicie
poate fi apreciata de justitie - nu au fost propusi de Consiliul Superior al
Magistraturii pentru a fi numiti de Presedintele Romaniei. Textul nu
contravine, de asemenea, prevederilor art. 21 din Constitutie si nici ale art.
6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, deoarece nu contine norme restrictive privind accesul la justitie
al persoanelor la care se refera, ci, dimpotriva, stabileste dreptul acestora
de a se adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie.
In continutul sau exceptia de neconstitutionalitate vizeaza omisiunea
legiuitorului de a permite - prin acelasi text al legii - si candidatilor
respinsi la examenul de capacitate de a se adresa cu plangere Curtii Supreme de
Justitie. In examinarea criticii formulate de autorii exceptiei Curtea
Constitutionala retine ca, in cadrul procedurii prevazute de art. 64 din Legea
nr. 92/1992, republicata, candidatii declarati nereusiti la examenul de
capacitate nu se afla in aceeasi situatie juridica cu cei declarati reusiti la
examenul de capacitate, astfel ca tratamentul diferentiat ce li se aplica - in
ce priveste folosirea cailor de atac in justitie - nu incalca prevederile art.
16 din Constitutie.
Pe de alta parte, Curtea observa ca dispozitiile art. 21 din Constitutie si
ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale au in vedere accesul la justitie pentru apararea
drepturilor si a intereselor legitime, adica a acelor drepturi si interese care
sunt reglementate prin lege.
Or, posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs
nu constituie un drept de sine statator, reglementat ca atare prin lege, ci un
mijloc de realizare a dreptului de a ocupa functia pentru care s-a organizat
examenul sau concursul, prin intermediul procedurilor de examen sau de concurs
pe care legea le reglementeaza.
A decide altfel ar insemna sa se recunoasca organelor de justitie
competenta de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluarile facute de
acestia si de a le inlocui cu evaluarile proprii ale judecatorilor, ceea ce ar
excede in mod evident atributiilor instantelor judecatoresti.
Rezulta asadar ca dispozitiile criticate de autorii exceptiei nu contravin
prevederilor constitutionale invocate de acestia si nici prevederilor art. 6
pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 16 alin. (1), art. 20 alin.
(2), art. 21, 123, art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie,
precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea
nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 din
Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, modificata si
completata, ridicata de Florin Cornel Balanescu in Dosarul nr. 1/2002, de Paula
Tirla in Dosarul nr. 3/2002, de Ministerul Public in Dosarul nr. 4/2002 si de
Laurentiu Paduraru in Dosarul nr. 5/2002 ale Curtii Supreme de Justitie -
Completul de 9 judecatori.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 5 decembrie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent sef,
Claudia Miu