DECIZIE   Nr. 338 din 16 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 745 din 24 octombrie 2003

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Paula C. Pantea          - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002, exceptie ridicata de Primaria Municipiului Onesti in Dosarul nr. 12.727/2002 al Tribunalului Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, sustinand ca textul de lege criticat nu incalca prevederile art. 119, ale art. 120 alin. (1), (2) si (3) si nici pe cele ale art. 134 din Constitutie, ci, din contra, da expresie dispozitiilor constitutionale, creand cadrul favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 11 decembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 12.727/2002, Tribunalul Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002, exceptie ridicata de Primaria Municipiului Onesti.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca autonomia administratiei publice locale consta in dreptul autoritatilor publice locale de a dispune toate masurile pentru realizarea pe plan local a sarcinilor puterii executive. Pentru organizarea si functionarea organelor administratiei publice locale este necesar ca aceste organe sa dispuna de venituri proprii constituite din surse realizate pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale, mai concret, venituri constituite din impozite si taxe locale. Asa fiind, se apreciaza ca textul de lege criticat incalca principiul autonomiei locale prevazut in art. 119 si in art. 120 alin. (1) si (2) din Constitutie, intrucat, prin aplicarea sa, consiliile locale sunt impiedicate sa isi recupereze debitele provenite din impozite si taxe locale, fiind incalcat astfel principiul autonomiei locale.
    Autoarea exceptiei apreciaza ca sunt incalcate si dispozitiile art. 134 din Constitutie, deoarece prin neincasarea impozitelor si taxelor locale este impiedicata crearea cadrului favorabil pentru valorificarea factorilor de productie, precum si protejarea intereselor cetatenilor in activitatea economico-financiara.
    Tribunalul Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, intrucat dispozitiile art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 prevad doar o suspendare temporara, iar nu definitiva a actiunilor judiciare sau extrajudiciare privind instituirea masurilor de executare silita pornite de creditorii bugetari impotriva societatilor comerciale debitoare, astfel ca, dupa expirarea termenului prevazut de lege, acestia au posibilitatea legala de a-si recupera creantele.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca dispozitiile art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 nu incalca prevederile art. 134 alin. (1) si (2) din Constitutie, dispozitiile criticate realizand definirea interesului public in activitatea economica de ansamblu, prin asigurarea libertatii comertului, apararea intereselor nationale, precum si stimularea creativitatii stiintifice cu caracter national.
    Art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 reglementeaza o situatie speciala, care presupune luarea unor masuri exceptionale, insa numai cu caracter temporar si nu cu privire la toate actiunile judiciare sau extrajudiciare. Creditorii bugetari isi pot exercita dreptul de a-si recupera debitele dupa expirarea termenului precizat de lege, situatie ce nu contravine prevederilor din Legea fundamentala.
    Se apreciaza, in concluzie, ca exceptia de neconstitutionalitate a art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 este neintemeiata.
    Guvernul arata ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 119 si ale art. 120 alin. (1) si (2) din Constitutie, in care este consacrat principiul autonomiei locale, intrucat acest principiu nu poate fi opus unor masuri legislative de interes general, cum sunt masurile de accelerare a procesului de privatizare a agentilor economici cu capital de stat din intreaga economie nationala.
    Se considera ca nu sunt incalcate nici dispozitiile art. 134 alin. (1) si (2) din Constitutie, deoarece masurile consacrate in Legea nr. 137/2002 au in vedere asigurarea "protejarii intereselor nationale in activitatea economica financiara si valutara" tocmai prin accelerarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu capital de stat, atat prin instrainarea sau externalizarea activelor detinute de aceste societati, cat si prin vanzarea actiunilor, masurile prevazute in cuprinsul textului de lege criticat avand un caracter temporar si instituindu-se numai la societatile comerciale aflate in proces de privatizare.
    Prin urmare, se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 este neintemeiata.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare. Textul de lege criticat are urmatorul cuprins:
    - Art. 16 alin. (5): "De la data instituirii procedurii de administrare speciala in perioada de privatizare, la societatea comerciala se aplica urmatoarele masuri exceptionale: [...]
    b) creditorii bugetari, la solicitarea administratorului special, vor ridica toate sarcinile care greveaza asupra activelor societatii comerciale care urmeaza a fi vandute, externalizate sau transferate, in scopul cresterii atractivitatii la privatizare, iar sumele incasate din vanzarea activelor se distribuie proportional creditorilor bugetari care au instituit sarcinile, potrivit normelor metodologice emise in aplicarea prezentei legi;
    c) creditorii bugetari vor suspenda, pana la transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor, aplicarea oricarei masuri de executare silita inceputa asupra societatii comerciale si nu vor face nici un demers pentru instituirea unor noi astfel de masuri."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale:
    - Art. 119: "Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.";
    - Art. 120 alin. (1) si (2): "(1) Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii.
    (2) Consiliile locale si primarii functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase.";
    - Art. 134: "(1) Economia Romaniei este economie de piata.
    (2) Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
    b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
    c) stimularea cercetarii stiintifice nationale;
    d) exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national;
    e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
    f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii."
    In ceea ce priveste obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile Legii nr. 137/2002 au fost modificate ulterior sesizarii instantei constitutionale prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 5 martie 2003, modificata si completata ulterior, solutia legislativa consacrata de textul de lege criticat ramanand neschimbata.
    In fundamentarea criticii sale, autoarea exceptiei intelege sa absolutizeze dreptul sau de a dispune masurile pentru realizarea pe plan local a sarcinilor publice, consacrat de Constitutie, refuzand legiuitorului orice legitimitate in ceea ce priveste instituirea unor reguli si limite rezonabile in exercitarea acestuia, in functie de ratiunile si de finalitatea urmarita. Autoarea face abstractie de faptul ca o asemenea viziune, transpusa in practica, s-ar traduce intr-o negare cu consecinte prejudiciabile a drepturilor si intereselor altor persoane fizice sau juridice carora statul este tinut in egala masura sa le acorde ocrotire.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, desi reglementarea legala criticata este derogatorie de la principiul constitutional al autonomiei locale, tinand seama de circumstantele in care isi gaseste aplicarea, de finalitatea si de caracterul sau temporar, aceasta nu poate fi calificata ca fiind neconstitutionala. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, Curtea Constitutionala a statuat ca principiul autonomiei "nu include si absolvirea autoritatilor administratiei publice locale de la obligatia respectarii legilor cu caracter general si valabilitate pe intreg teritoriul tarii".
    Raportand aceste consideratii principiale la speta, Curtea retine ca norma legala criticata este aplicabila unei societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar sau asociat, exclusiv "de la data instituirii procedurii de administrare speciala in perioada de privatizare", masurile exceptionale pe care le consacra urmarind "cresterea atractivitatii la privatizare" a respectivei societati. Faptul ca "sumele incasate din vanzarea activelor se distribuie proportional creditorilor bugetari care au instituit sarcinile" demonstreaza ca acestia nu sunt lipsiti de drepturile lor, ci, in considerarea ratiunii sociale majore pe care norma legala o mentioneaza in terminis, a intervenit doar o prorogare a realizarii acestor drepturi.
    Aceeasi finalitate o are si prevederea potrivit careia creditorii bugetari urmeaza sa suspende aplicarea oricarei masuri de executare silita inceputa asupra societatii comerciale si sa se abtina de la orice demers pentru instituirea unor noi astfel de masuri, daca se are in vedere ca interdictia astfel instituita opereaza o perioada de timp limitata, si anume "pana la transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor".
    In consecinta, Curtea constata ca reglementarea legala dedusa controlului de constitutionalitate a fost astfel conceputa incat sa ofere un cadru juridic favorabil protejarii intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara, in concordanta cu exigenta prevazuta de art. 134 alin. (2) din Constitutie, si nu contravine nici unuia dintre textele constitutionale de referinta invocate de autoarea exceptiei.
    De altfel, Curtea s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 prin Decizia nr. 228/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 550 din 31 iulie 2003, si, intrucat nu au aparut imprejurari noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale in aceasta materie, solutia adoptata in precedent, precum si considerentele pe care aceasta se intemeiaza isi mentin valabilitatea si in cauza de fata.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002, exceptie ridicata de Primaria Municipiului Onesti in Dosarul nr. 12.727/2002 al Tribunalului Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 septembrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu