DECIZIE   Nr. 336 din 16 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 si 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 769 din  3 noiembrie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 si 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, exceptie ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.601/2002 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Se arata ca procedura in fata Curtii Constitutionale are caracter tehnic si se are in vedere specificul acestei activitati de a asigura suprematia Constitutiei si nu de solutionare a cauzelor litigioase. In ceea ce priveste procedura jurisdictionala in fata Curtii, aceasta este reglementata prin Legea nr. 47/1992 iar, referitor la competenta, art. 21 trebuie coroborat cu art. 3 din lege.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 26 februarie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 5.601/2002, Curtea de Apel Suceava - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 si 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, exceptie ridicata de Andronic Dorin.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, in esenta, ca textele de lege criticate incalca dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (2), art. 21, 24, 49, 58, 114, art. 125 alin. (3) si art. 144 din Constitutie.
    In argumentarea sustinerilor sale, se arata ca dispozitiile art. 8 si 16 din Legea nr. 47/1992, republicata "genereaza o noua modalitate neconstitutionala, de delegare legislativa in competenta unei institutii de jurisdictie, caz unic in practica constitutionala a tarilor din comunitatea europeana si in sfidarea normelor constitutionale invocate, statuand Curtea Constitutionala ca putere legiuitoare in stat". Astfel a fost posibil ca "instanta constitutionala sa pronunte o hotarare lovita de nulitate absoluta, respectiv Hotararea nr. 19 din 17 octombrie 2000 pentru modificarea unui act administrativ intern - Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, prin care <<de facto si de jure>> a modificat articolele 27, 242, 243, 244, 246, 247 din Codul de procedura civila, in sensul ca aceste norme de procedura nu sunt valabile si pentru instanta constitutionala".
    In continuare, sustine autorul exceptiei, "este adevarat ca in temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, regulile procedurii civile completeaza Legea nr. 47/1992 in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii si ca aceasta compatibilitate se hotaraste de la caz la caz in mod exclusiv de catre Curte si numai prin decizia sau hotararea pronuntata in temeiul legii, in cazurile prevazute de art. 144 din Constitutia Romaniei si art. 13 din Legea nr. 47/1992 cu ocazia derularii procedurii jurisdictionale in fiecare caz in parte". Se arata ca "nici o norma constitutionala si nici un text din Legea nr. 47/1992 nu permite Curtii Constitutionale de a pronunta in numele legii vreo decizie sau vreo hotarare de sine statatoare aplicabila tuturor situatiilor in care are loc procedura jurisdictionala".
    Autorul exceptiei considera ca "in conditiile in care compatibilitatea normelor de procedura s-ar stabili pentru toate cazurile deduse jurisdictiei constitutionale printr-un act administrativ intern (Regulament) sau chiar printr-o decizie sau hotarare proprie a Curtii Constitutionale <<adoptata>> si nu pronuntata in numele legii, intreaga procedura de jurisdictie a Curtii Constitutionale contravine de esenta Constitutiei Romaniei, Conventiei Europene a Drepturilor Omului, creand un sistem propriu de distributie a justitiei constitutionale, statuand Curtea Constitutionala mai presus de lege".
    Conform sustinerilor autorului exceptiei, recuzarea judecatorilor, suspendarea si incetarea oricarui proces sunt atribute fundamentale ale dreptului la aparare al cetateanului, ele izvorand si din dreptul de disponibilitate a partii, drepturi ce nu pot fi ingradite in conditiile in care orice instanta de jurisdictie, conform art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, indiferent de gradul sau de jurisdictie sau de natura autoritatii jurisdictiei, trebuie sa asigure o judecata echitabila si impartiala. In opinia autorului exceptiei, "interzicerea accesului la folosirea acestor mijloace procedurale intrinseci dreptului la aparare <<ab initio>>, printr-o decizie sau printr-o hotarare adoptata de Curte, anterior si extrinseca exceptiei de neconstitutionalitate dedusa judecatii, constituie o restrangere neconstitutionala a dreptului fundamental la aparare, o ingradire a liberului acces la justitie, lezand drepturile si libertatile cetatenilor si creeaza prin aceasta o procedura jurisdictionala neconforma legilor statului roman si lezeaza autoritatea institutiilor de justitie".
    Curtea de Apel Suceava - Sectia comerciala si de contencios administrativ nu a formulat opinia sa cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera exceptia neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere, se apreciaza ca "activitatea Curtii Constitutionale, ca de altfel a oricarei autoritati publice, se desfasoara pe baza legii, in speta a Legii nr. 47/1992, astfel ca dispozitiile art. 1 alin. (3) din Constitutie referitoare la statul de drept nu sunt incalcate, la fel cum nu sunt incalcate nici cele ale art. 16 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora <<Nimeni nu este mai presus de lege>>". Totodata arata Guvernul "faptul ca dispozitiile legale criticate prevad ca activitatea Curtii Constitutionale se desfasoara si pe baza Regulamentului de organizare si functionare a Curtii, adoptat in conditiile legii, precum si faptul ca compatibilitatea regulilor procedurii civile cu justitia constitutionala este hotarata de Curte, constituie vointa legiuitorului care a apreciat ca unele reguli de procedura in fata Curtii pot fi stabilite prin Regulament, fara ca prin aceasta sa fie infrante dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si art. 16 alin. (2)". Conform punctului de vedere al Guvernului, "atributul Curtii Constitutionale de a hotari compatibilitatea regulilor procedurii civile cu jurisdictia constitutionala are in vedere specificul acestei activitati care, in termeni generali, ar putea fi definita ca fiind activitatea prin care se asigura suprematia Constitutiei si nu ca una de solutionare a cauzelor litigioase deduse judecatii".
    In acelasi timp, Guvernul arata ca "dispozitiile art. 21 din Constitutie care instituie accesul liber la justitie trebuie analizate in coroborare cu cele ale art. 125 alin. (3) care prevad ca <<competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege>>, iar Legea nr. 47/1992 stabileste ca regulile procedurii civile se aplica numai in masura in care acestea sunt compatibile cu jurisdictia constitutionala, care este o activitate specifica, asa cum am mentionat mai sus, fara ca prin aceasta sa fie incalcate dispozitiile constitutionale mentionate mai sus". Se considera ca referirea autorului exceptiei la art. 24 din Constitutie "nu are legatura cu textele a caror neconstitutionalitate se invoca", precizand ca "in jurisdictia constitutionala partile pot fi asistate sau reprezentate de catre aparatorul ales, ca si in procesele civile". Totodata se considera ca nici dispozitiile art. 49 din Constitutie nu sunt incidente in cauza, intrucat "articolele 8 si 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, nu restrang exercitiul unor drepturi, ci se refera la procedura dupa care se desfasoara jurisdictia constitutionala". La fel "nici art. 58 care reglementeaza rolul si structura Parlamentului nu este incident in cauza". Referitor la invocarea dispozitiilor art. 114 din Constitutie, Guvernul subliniaza ca "exista si alte cazuri in care legiuitorul acorda unei autoritati dreptul de a emite reglementari intr-un anumit domeniu, dar in aceasta ipoteza nu suntem in prezenta unei delegari legislative ca si cea reglementata de art. 114 din Constitutie, iar normele sunt emise in temeiul unei dispozitii legale si trebuie sa fie conforme cu legea".
    In concluzie, Guvernul considera ca "sustinerile autorului exceptiei potrivit carora delegarea legislativa poate opera numai in conditiile art. 114 din Constitutie nu pot fi retinute, deoarece ne aflam intr-o alta ipoteza".
    Conform punctului de vedere al Guvernului, "art. 144 din Constitutie, considerat, de asemenea, a fi fost incalcat, reglementeaza, in ansamblu, atributiile Curtii Constitutionale, detalierea acestora fiind facuta in legea de organizare si functionare a Curtii, respectiv in Legea nr. 47/1992, republicata, care la art. 13 alin. (1) prevede ca, potrivit competentei stabilite in art. 144 din Constitutie, Curtea pronunta decizii, hotarari si emite avize".
    Avocatul Poporului considera ca textele legale criticate sunt constitutionale. In sustinerea acestui punct de vedere, se arata, in esenta, ca, potrivit Constitutiei, "Curtea Constitutionala nu face parte din sistemul autoritatii judecatoresti, ci este reglementata intr-un titlu distinct, Titlul V - Curtea Constitutionala", iar "organizarea si functionarea sa sunt reglementate prin lege organica, in conditiile prevazute de art. 140 alin. (4) din Constitutie".
    In punctul de vedere al Avocatului Poporului se face referire si la prevederile Regulamentului de organizare si functionare a Curtii, precum si la jurisprudenta Curtii in legatura cu inaplicabilitatea regulilor procedurii civile referitoare la suspendarea, intreruperea sau stingerea procesului, in procedura sa jurisdictionala.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale, criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 8 si 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997, care au urmatorul cuprins:
    - Art. 8: "(1) Curtea Constitutionala isi desfasoara activitatea in plen, in conditiile prezentei legi si ale Regulamentului de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, iar actele Curtii se adopta cu votul majoritatii judecatorilor, daca prin prezenta lege nu se prevede altfel.
    (2) Cvorumul pentru Plenul Curtii Constitutionale este de doua treimi din numarul judecatorilor Curtii."
    - Art. 16: "Procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu regulile procedurii civile, in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotaraste exclusiv de Curte."
    Critica de neconstitutionalitate se bazeaza, in esenta, pe sustinerea autorului exceptiei ca, pe de o parte, textele legale in cauza permit Curtii sa "adopte" si alte acte decat cele pe care le pronunta in numele legii, iar, pe de alta parte, se permite Curtii sa creeze "un sistem propriu de distributie a justitiei constitutionale", situand "Curtea Constitutionala mai presus de lege".
    Autorul exceptiei sustine ca astfel sunt incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (2) privind egalitatea in drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la aparare, art. 49 privind restrangerea unor drepturi, art. 58 privind rolul si structura Parlamentului, art. 114 privind delegarea legislativa, art. 125 alin. (3) privind instantele judecatoresti si ale art. 144 privind atributiile Curtii Constitutionale.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, avand in vedere urmatoarele considerente:
    Potrivit Constitutiei (titlul V) si art. 1 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania, independenta fata de orice alta autoritate publica, supunandu-se numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare, scopul sau fiind garantarea suprematiei Constitutiei. Ca urmare, asa cum a statuat Curtea in numeroase decizii, procedura in fata Curtii este o procedura de drept public, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.
    Conform dispozitiilor art. 144 din Constitutie, precum si celor ale art. 1, 2, 3 si 12 din Legea nr. 47/1992, republicata, adoptate in aplicarea prevederilor constitutionale, Curtea exercita controlul asupra constitutionalitatii legilor si ordonantelor Guvernului (alaturi de alte atributii), fara a solutiona litigii in care sa fie puse in discutie drepturi subiective ale persoanelor fizice si juridice, litigii care sunt de competenta instantelor judecatoresti.
    Din aceasta calitate de unica autoritate de jurisdictie constitutionala, independenta de orice alta autoritate publica, decurge, pe cale de consecinta, specificul activitatii Curtii, inclusiv acela al procedurii ce se desfasoara in fata Curtii, conform legii sale de organizare si functionare si a regulamentului propriu. Este de observat ca posibilitatea Curtii de a functiona in baza legii sale organice este prevazuta la art. 140 alin. (4) din Constitutie (primul articol al titlului consacrat Curtii Constitutionale). In acelasi timp, Legea nr. 47/1992 prevede posibilitatea Curtii Constitutionale de a avea un regulament de organizare si functionare. (De mentionat ca mutatis mutandis si Legea nr. 56/1993, republicata, prevede pentru Curtea Suprema de Justitie existenta unui regulament de organizare si functionare). Asa cum este bine stiut, Constitutia, prin natura sa de Lege fundamentala, cadru si masura a intregului sistem normativ al statului, contine numai dispozitii de baza, de principiu, investite cu forta juridica suprema, dispozitii si principii detaliate in legi si celelalte acte normative, care, in raport cu Constitutia, se afla intr-o corespondenta intre un grad inferior si unul superior in ordinea juridica.
    In legatura cu prevederile art. 25 ale Regulamentului de organizare si functionare a Curtii, care consacra faptul ca in cadrul procedurii in fata Curtii nu sunt aplicabile dispozitiile referitoare la suspendarea, intreruperea sau stingerea procesului si nici cele privind recuzarea judecatorilor, la care autorul exceptiei se refera in mod explicit, atunci cand sustine ca ar trebui ca numai de la caz la caz Curtea sa stabileasca compatibilitatea procedurii civile, Curtea Constitutionala constata ca aceste dispozitii regulamentare au fost introduse numai dupa cristalizarea in activitatea sa jurisdictionala a unei jurisprudente constante in aceasta materie, ceea ce a condus la stabilirea valorii de principiu a normelor cuprinse in regulament. Insasi Constitutia, la art. 145 alin. (2), prevede ca "deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii".
    De altfel, de exemplu, prin Decizia nr. 77/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 165 din 26 iulie 1996, Curtea a stabilit ca "din prevederile art. 16 al Legii nr. 47/1992, republicata, rezulta ca normele comune de procedura civila au, in materie de contencios constitutional, un caracter subsidiar, ele aplicandu-se numai daca printr-un text de lege expres nu se prevede altfel sau, chiar in lipsa unui text expres derogatoriu, daca ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale".
    Astfel, dispozitia cuprinsa in Regulamentul de organizare si functionare a Curtii, la care se refera autorul exceptiei in critica privind art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, isi are legitimitatea in acest text al legii organice a Curtii Constitutionale.
    In consecinta, prevederile criticate sunt conforme dispozitiilor art. 144 din Constitutie. Acestea nu incalca nici dispozitiile constitutionale referitoare la statul de drept, la egalitatea in drepturi, la accesul liber la justitie ori la dreptul la aparare, precum nici pe cele ale art. 49 privind restrangerea unor drepturi.
    In legatura cu critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 si 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, prin raportare la art. 125 alin. (3) din Constitutie, Curtea retine ca aceasta este neintemeiata deoarece dispozitiile constitutionale se refera la competenta si procedura de judecata ale instantelor judecatoresti. Or, astfel cum s-a aratat, Curtea Constitutionala este o autoritate distincta si independenta care se afla in afara sistemului judiciar.
    Nu este intemeiata nici critica autorului exceptiei prin invocarea dispozitiilor constitutionale ale art. 58 privind rolul si structura Parlamentului, intrucat textele criticate au fost legiferate de insasi autoritatea legislativa, cu respectarea Constitutiei.
    Curtea nu poate retine nici incalcarea dispozitiilor art. 49 din Constitutie, in conditiile in care autorului exceptiei nu i s-au restrans, prin prevederile criticate, exercitiul vreunuia dintre drepturile ori libertatile constitutionale.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 si 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, exceptie ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.601/2002 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 septembrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta