DECIZIE   Nr. 335 din 28 iunie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373^1 din Codul de procedura civila, ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si ale art. 5 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 812 din  7 septembrie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Ion Tiuca              - procuror
    Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373^1 din Codul de procedura civila, ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si ale art. 5 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, exceptie ridicata de Aurel Ionescu in dosarele nr. 9.475/2004 si nr. 9.476/2004 ale Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
    La apelul nominal raspunde partea Pausescu Exacustodian, lipsa fiind cealalta parte, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in dosarele nr. 120D/2005 si nr. 124D/2005 au continut identic, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
    Partea Pausescu Exacustodian este de acord cu conexarea dosarelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 124D/2005 la Dosarul nr. 120D/2005, care este primul inregistrat.
    Cauza fiind in stare de judecata, partea Pausescu Exacustodian solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca dispozitiile art. 373^1 din Codul de procedura civila, ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 si nici cele ale art. 5 din Legea nr. 341/2004 nu incalca prevederile din Legea fundamentala invocate de autorul exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin incheierile din 7 ianuarie 2005, pronuntate in dosarele nr. 9.475/2004 si nr. 9.476/2004, Judecatoria sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373^1 din Codul de procedura civila, ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si ale art. 5 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 sunt neconstitutionale, contravenind prevederilor art. 2 alin. (1) din aceeasi lege. De asemenea, sustine ca dispozitiile art. 373^1 din Codul de procedura civila si ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 contravin prevederilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 20 si ale art. 54 din Constitutie. Astfel, autorul exceptiei sustine ca "incuviintarea executarii silite a unui imobil pentru un debit de 2.000 de ori mai mic, fara a fi parcurse etape executorii, fara a fi respectat dreptul la aparare, fara a fi citat in vederea incuviintarii executarii silite" contravine dispozitiilor constitutionale si internationale mentionate. In ceea ce priveste dispozitiile art. 5 din Legea nr. 341/2004, sustine ca acestea vin in contradictie cu prevederile art. 16, 20, 44 si ale art. 136 din Constitutie si cu dispozitiile art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece "restrang dreptul de asistenta judiciara acordat anterior".
    Judecatoria sectorului 5 Bucuresti apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, instituirea unor taxe de timbru este lasata la latitudinea expresa a legiuitorului si ca atare nu constituie o incalcare a dreptului de proprietate garantat si ocrotit de art. 44 din Legea fundamentala si de art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, sustinerea autorului exceptiei in sensul ca dispozitiile Legii nr. 341/2004 nu au mai preluat anumite facilitati, si anume acordarea de scutiri de la plata taxelor de timbru, este nefondata. In ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 sunt neconstitutionale, arata ca aceasta nu poate fi retinuta, Curtea Constitutionala statuand de nenumarate ori ca acestea sunt constitutionale. Cu privire la pretinsa neconstitutionalitate a art. 373^1 din Codul de procedura civila, instanta apreciaza ca aceste dispozitii sunt constitutionale, deoarece, in conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege, iar intreaga procedura de executare silita este prevazuta de lege, respectiv de Cartea a V-a din Codul de procedura civila. Din ansamblul acestor reglementari rezulta ca partile au acces la justitie, iar debitorul are la dispozitie garantii procedurale care ii permit sa se adreseze instantei de judecata.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, dispozitiile art. 373^1 din Codul de procedura civila nu ingradesc principiile enuntate de autorul exceptiei, ci dimpotriva constituie expresia aplicarii lor, garantand desfasurarea procedurii de executare silita, cu respectarea Constitutiei. Dand expresie dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, dispozitiile art. 373^1 din Codul de procedura civila reprezinta norme privind executarea silita, institutie procedurala al carei scop este reprezentat de realizarea definitiva si practica a unor drepturi recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca sau alt titlu executoriu. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, arata ca instanta de contencios constitutional a statuat ca prevederile art. 21 din Legea fundamentala nu instituie nici o interdictie cu privire la taxele in justitie, fiind legal si normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfasurata de autoritatile judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, contributia justitiabilului, prin avansarea unei parti din aceste cheltuieli, poate fi recuperata, in temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedura civila, de la partea care cade in pretentii. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a normelor privind taxele de timbru fata de principiul garantarii dreptului de proprietate, arata ca instituirea taxei de timbru nu afecteaza nici existenta si nici protectia acestui drept. In ceea ce priveste critica autorului exceptiei, potrivit careia dispozitiile Legii nr. 341/2004 nu au mai preluat anumite facilitati, si anume acordarea de scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru, arata ca nici aceasta nu poate fi retinuta, deoarece, potrivit prevederilor art. 139 alin. (1) din Constitutie, "impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", fiind, asadar, la latitudinea legiuitorului sa stabileasca modul de timbrare a cererilor, precum si eventualele facilitati. In ceea ce priveste art. 29 din Legea nr. 47/1992, arata ca instanta de contencios constitutional s-a mai pronuntat cu privire la constitutionalitatea acestei prevederi, iar prin Decizia nr. 517 din 25 noiembrie 2004 si prin Decizia nr. 5 din 18 ianuarie 2005 a statuat ca acestea sunt in concordanta cu Legea fundamentala.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 si ale art. 5 din Legea nr. 341/2004 fata de dispozitiile art. 44 din Constitutie si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu poate fi retinuta. Astfel, taxa aferenta contestatiei la executare silita poate diminua patrimoniul celui executat sau poate atinge unele atribute ale dreptului de proprietate, dar nu poate fi considerata ca fiind contrara garantarii si ocrotirii dreptului de proprietate. Nici faptul ca Legea nr. 341/2004 nu prevede unele scutiri de la plata taxelor de timbru nu aduce atingere dreptului de proprietate privata, deoarece legiuitorul poate acorda, potrivit art. 81 din Codul de procedura civila, scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate, potrivit careia dispozitiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 vin in contradictie cu prevederile art. 44 din Constitutie, arata ca nici aceasta nu poate fi retinuta, deoarece prevederile legale criticate sunt norme de procedura pe care instanta este obligata sa le aplice in vederea selectarii doar a acelor exceptii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constitutionalitate. De asemenea, nu poate fi retinuta nici critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373^1 din Codul de procedura civila, deoarece acest text de lege nu ingradeste accesul liber la justitie, instanta incuviintand executarea silita prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor, optiunea legiuitorului in acest caz fiind impusa de exigenta solutionarii cu celeritate a procesului dedus judecatii.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie:
    - dispozitiile art. 373^1 din Codul de procedura civila, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000;
    - dispozitiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997; taxa judiciara de timbru prevazuta la art. 2 alin. (2) a fost actualizata prin Hotararea Guvernului nr. 783/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 482 din 28 mai 2004;
    - dispozitiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004;
    - dispozitiile art. 5 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004; alin. (2) al art. 5 a fost abrogat prin art. XXX pct. 1 sectiunea a 17-a din cap. II al Ordonantei Guvernului nr. 94/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004, care la randul lui a fost abrogat prin pct. 18 din Legea nr. 507/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004.
    Textele de lege criticate au urmatorul continut:
    - Art. 373^1 din Codul de procedura civila: "Cererea de executare silita se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu dispune altfel. Executorul judecatoresc va solicita incuviintarea executarii de catre instanta de executare, careia ii va inainta, in copie, cererea creditorului urmaritor si titlul executoriu.
    Instanta incuviinteaza executarea silita prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor.
    Dupa incuviintarea cererii instanta va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc este obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia."
    - Art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997: "In cazul contestatiei la executarea silita, taxa se calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite. Taxa aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 1.830.000 lei, indiferent de valoarea contestata."
    - Art. 29 din Legea nr. 47/1992: "(1) Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.
    (2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror in fata instantei de judecata, in cauzele la care participa.
    (3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
    (4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi insotita de dovezile depuse de parti. Daca exceptia a fost ridicata din oficiu, incheierea trebuie motivata, cuprinzand si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare.
    (5) Pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspenda.
    (6) Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara, in termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se judeca in termen de 3 zile."
    - Art. 5 din Legea nr. 341/2004: "(1) Persoanele prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum si la art. 4 alin. (1) beneficiaza, pe langa indemnizatia calculata conform prevederilor art. 4, si de urmatoarele drepturi:
    a) prioritate in asigurarea unei locuinte din fondul disponibil de locuinte sociale, in localitatea de domiciliu, daca nu au detinut in proprietate o alta locuinta pana la data atribuirii;
    b) stabilirea chiriei la nivelul minim prevazut de lege pentru locuintele din fondul locativ de stat, daca dispun de un venit lunar mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;
    c) cumpararea sau inchirierea cu prioritate, fara licitatie, din fondul de stat, a unui spatiu comercial sau de prestari servicii corespunzator, cu o suprafata utila de pana la 100 mp, inclusiv in indiviziune, sau concesionarea ori inchirierea cu prioritate, fara licitatie, a unei suprafete de teren de pana la 100 mp din domeniul public pentru construirea unui spatiu comercial sau de prestari servicii, cu o clauza de neinstrainare timp de 10 ani de la data dobandirii;
    d) acordarea gratuita de proteze, orteze si scaune cu rotile pentru invalizii care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, costul integral al acestora fiind suportat de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989;
    e) accesul gratuit al copiilor la cresele si gradinitele din subordinea administratiilor locale, precum si asigurarea gratuita a rechizitelor pentru scolari, daca venitul lunar este mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;
    f) acordarea unei subventii de stat egale cu 50% din dobanda aferenta unui credit bancar de pana la 20.000 euro, contractat pentru cumpararea sau construirea unei locuinte in localitatea de domiciliu, daca nu au detinut sau nu detin o proprietate locativa, precum si posibilitatea garantarii creditelor contractate cu indemnizatia calculata conform prevederilor prezentei legi;
    g) atribuirea, in limita posibilitatilor, in proprietate si cu clauza de neinstrainare timp de 10 ani de la data dobandirii, a 10.000 mp de teren in extravilan si 500 mp de teren in intravilan - acesta din urma pentru destinatia de locuinta, daca nu a avut sau nu are in proprietate un alt spatiu locativ;
    h) atribuirea in proprietate, fara plata, a locului de veci;
    i) accesul gratuit al persoanelor prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) si la art. 4 alin. (1) - cu suportarea cheltuielilor de la bugetul ministerelor respective si de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate - la tratamente si medicamente in spitalele, policlinicile, bazele de tratament si statiunile balneoclimaterice ale Ministerului Sanatatii, Ministerului Apararii Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor;
    j) accesul gratuit la medicamente, prin medicul de familie, costul integral al acestora fiind suportat din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate;
    k) transportul urban gratuit cu mijloacele de transport in comun si, anual, 12 calatorii gratuite pe calea ferata, la clasa I, dus-intors, cu toate categoriile de trenuri de calatori; anual - 12 calatorii gratuite dus-intors pana in localitatea resedinta de judet, cu mijloace de transport in comun, pentru persoanele care domiciliaza in mediul rural. In limita celor 12 calatorii gratuite pot calatori si membrii familiei titularului. De aceste gratuitati beneficiaza si insotitorul pensionarului de invaliditate de gradul I sau al marelui mutilat;
    l) scutirea de la plata taxelor si impozitelor pentru o locuinta din proprietate si terenul aferent acesteia, pentru autoturisme hycomat si mototriciclu, precum si scutirea de taxe la importul unui singur autoturism tip hycomat sau atribuirea gratuita, in proprietate, a unui mijloc de transport autonom corespunzator standardelor internationale pentru marii mutilati si persoanele prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, care au un grad de invaliditate locomotorie;
    m) acordarea unei indemnizatii lunare, adaugata la pensia pentru limita de varsta, echivalenta cu un coeficient de 0,6, calculat conform prevederilor art. 4 alin. (2);
    n) pensionarea cu 5 ani inainte de implinirea varstei standard, prevazuta de lege;
    o) scutirea de la plata taxelor pentru serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune, pentru cei cu venituri lunare mai mici decat salariul mediu brut pe economie.
    (2) Drepturile acordate conform prezentei legi nu sunt considerate venituri, nu se impoziteaza si nu afecteaza acordarea altor drepturi.
    (3) Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, dupa analizarea dosarelor persoanelor ce solicita preschimbarea certificatelor, cu avizul comisiei parlamentare pentru controlul aplicarii prevederilor prezentei legi, va elibera noul tip de certificat, care va avea un format unic, cu elemente de securizare - singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi.
    (4) Dosarele persoanelor care solicita preschimbarea certificatelor trebuie sa contina documentatia prevazuta in Hotararea Guvernului nr. 566/1996 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din decembrie 1989, cu modificarile ulterioare, pentru fiecare categorie, precum si avizul reactualizat al unei organizatii de revolutionari legal constituite pana la data de 31 decembrie 1992. Certificatele eliberate potrivit prezentei legi vor fi semnate de catre secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 si de catre presedintele comisiei parlamentare mentionate la alin. (3).
    (5) Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, cu avizul comisiei parlamentare pentru controlul aplicarii prevederilor prezentei legi, face propuneri Presedintelui Romaniei pentru acordarea ordinului prevazut la art. 3 alin. (3)."
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 16, art. 20, art. 44, art. 136 si art. 54. De asemenea, autorul exceptiei invoca si incalcarea prevederilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la aceasta.
    Textele invocate au urmatorul continut:
    - Art. 1 alin. (5) din Constitutie: "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    - Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
    (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.";
    - Art. 20 din Constitutie: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
    - Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
    (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
    (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
    (6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
    (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
    (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
    (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.";
    - Art. 54 din Constitutie: "(1) Fidelitatea fata de tara este sacra.
    (2) Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege.";
    - Art. 136: "(1) Proprietatea este publica sau privata.
    (2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
    (3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
    (4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
    (5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice.";
    - Art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
    Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.";
    - Art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: "Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea constata ca aceasta este inadmisibila. Potrivit dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 146 lit. d), Curtea Constitutionala "hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial;". In aplicarea acestor dispozitii, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 prevede: "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia." Rezulta ca in cadrul controlului constitutionalitatii legilor, prevazut de dispozitiile art. 146 lit. d) din Constitutie, sesizarea instantei de contencios constitutional in vederea declansarii controlului poate fi facuta numai pe calea ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate in fata instantei judecatoresti, cu conditia ca solutionarea cauzei sa depinda de legea sau ordonanta ori dispozitia dintr-o lege sau dintr-o ordonanta criticata ca neconstitutionala. Astfel, Curtea constata ca textul invocat nu este determinant in judecarea si solutionarea cauzei aflate pe rolul instantei de judecata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 fiind asadar inadmisibila.
    In ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 contravin prevederilor art. 2 alin. (1) din acelasi act normativ, Curtea constata ca examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestuia cu dispozitiile constitutionale, iar nu compararea prevederilor de lege intre ele. Rezulta deci ca nu ne aflam in prezenta unei chestiuni privind constitutionalitatea, ci a unei posibile contrarietati intre doua norme de lege, constatarea acestora si eliminarea eventualelor contradictii neintrand in competenta instantei de contencios constitutional, ci fiind de resortul autoritatii legiuitoare, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 fiind, astfel, inadmisibila.
    De asemenea, Curtea constata ca nu pot fi retinute nici criticile aduse dispozitiilor art. 373^1 din Codul de procedura civila. Astfel, aceste dispozitii de lege prevad ca cererea de executare silita se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu dispune altfel, iar acesta va solicita incuviintarea executarii de catre instanta de executare, careia ii va inainta, in copie, cererea creditorului urmaritor si titlul executoriu. Instanta incuviinteaza executarea silita prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor, iar dupa incuviintarea cererii instanta va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc este obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia. Se observa ca aceste dispozitii reprezinta norme de procedura, a caror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, intra in competenta exclusiva a legiuitorului. De altfel, prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justitie al persoanelor in apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constitutionala a statuat ca liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justitia se infaptuieste, fiind de competenta exclusiva a legiuitorului instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti. Pe cale de consecinta, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, ca si modalitatile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza aceste proceduri in formele si in modalitatile instituite de lege. De aceea, regula art. 21 alin. (2) din Constitutie, potrivit careia nici o lege nu poate ingradi accesul la justitie, are ca semnificatie faptul ca legiuitorul nu poate exclude de la exercitiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social.
    Cu privire la critica invocata de autorul exceptiei, in sensul ca art. 5 din Legea nr. 341/2004 este neconstitutional, deoarece "restrange dreptul de asistenta judiciara acordat anterior" prin aceea ca nu a mai preluat anumite facilitati, si anume acordarea de scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru, Curtea constata ca nici aceasta nu poate fi retinuta. Astfel, acordarea anumitor facilitati sau inlesniri reprezinta o exceptie de la regula de drept comun, iar instituirea acestora reprezinta o problema de oportunitate aflata in competenta exclusiva a legiuitorului, care, in considerarea evolutiilor relatiilor sociale si economice, a resurselor financiare ce pot fi alocate in diferite perioade de timp, poate modifica sau completa legislatia existenta elaborand noi reglementari, fara ca in acest mod sa se incalce dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicata de Aurel Ionescu in dosarele nr. 9.475/2004 si nr. 9.476/2004 ale Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
    2. Respinge, ca fiind neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373^1 din Codul de procedura civila si ale art. 5 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, exceptie ridicata de acelasi autor in aceleasi dosare.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 28 iunie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Daniela Ramona Maritiu