DECIZIE Nr. 335 din 16 septembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 720^1
alin. 1 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 955 din 19 octombrie 2004
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "European Drinks" - S.A. in Dosarul
nr. 892/2003 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia comerciala.
La apelul nominal se prezinta Societatea Nationala a Apelor Minerale - S.A.
din Bucuresti, prin consilier juridic Maria Bohor, si partea Peter Elek, prin
mandatar Maria Bohor, lipsind autoarea exceptiei si celelalte parti, fata de
care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul, respectiv mandatarul celor doua parti arata ca, potrivit
art. 126 din Constitutie, republicata, competenta si procedura de judecata se
stabilesc prin lege. Or, art. 720^1 din Codul de procedura civila instituie o
procedura speciala derogatorie de la dreptul comun in materie comerciala, in
deplina concordanta cu prevederile constitutionale mentionate, cu respectarea
liberului acces la justitie al partilor, asigurand totodata celeritatea
solutionarii litigiilor comerciale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, sustinand ca textul de lege criticat nu contravine
accesului liber la justitie, critica referitoare la modul defectuos de
redactare a art. 720^1 din Codul de procedura civila, in sensul ca lasa
instantei o marja mare de apreciere a naturii juridice a litigiului, fiind
neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 30 martie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 892/2003,
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 720^1
alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"European Drinks" - S.A.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arata ca, intrucat
textul nu se refera la procesele si cererile adresate instantelor comerciale,
ci la procesele si cererile in materie comerciala, rezulta ca justitiabilul
este lipsit de accesul la justitie. Astfel, daca, prin ipoteza, reclamantul
considera in mod eronat ca actiunea sa are natura juridica civila, cu deplina
buna-credinta, el se va adresa direct instantei, fara indeplinirea procedurii
prealabile de conciliere. Instanta, constatand ca in realitate actiunea are
caracter comercial, isi va declina competenta in favoarea instantei comerciale,
care va respinge respectiva actiune, ca prematura, ceea ce este de natura a
aduce atingere accesului liber la justitie.
Pe de alta parte, autorul apreciaza ca textul normei procedurale criticat
nu satisface doua dintre criteriile impuse de Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind reglementarile
legale, respectiv precizia si previzibilitatea acestora.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala apreciaza ca art.
720^1 alin. 1 din Codul de procedura civila instituie o procedura
extrajudiciara in cadrul careia partile sa incerce rezolvarea litigiului, comunicandu-si
pretentiile si inscrisurile pe care se intemeiaza. Intrucat in raporturile
comerciale respectarea celeritatii este esentiala, textul de lege criticat da
posibilitatea partilor de a solutiona cu buna-credinta, in mod direct si fara a
apela la instanta judecatoreasca, problemele lor litigioase. In masura in care
nu se ajunge la un acord, acestea au posibilitatea de a se adresa instantei,
ceea ce reprezinta expresia deplina a liberului acces la justitie.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul arata ca este inadmisibil ca, sub pretextul exercitarii
neingradite a dreptului de a se adresa justitiei, reclamantul, apreciind in mod
subiectiv, sa fie indreptatit sa determine el atat natura proceselor si
cererilor deduse justitiei, cat si instantele carora acestea le-ar fi adresate.
In acest mod ar fi ignorate normele de procedura si de competenta, fapt ce
contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 126 alin. (2).
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei republicate, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992,
republicata, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art.
1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate formulata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 720^1 alin. 1
din Codul de procedura civila, care are urmatorul continut:
- Art. 720^1 alin. 1: "In procesele si cererile in materie comerciala
evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata,
reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu
cealalta parte."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile constitutionale cuprinse in art. 21 alin. (1), (2) si (3), potrivit
carora: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil."
De asemenea, considera ca textele de lege criticate incalca si prevederile
art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod
echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o
instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie
asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie
asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de
sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului
sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al
securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in
masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in
imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere
intereselor justitiei."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, in esenta, ca textul de
lege criticat este contrar dispozitiilor art. 21 din Legea fundamentala,
referitor la accesul liber la justitie, intrucat conditioneaza accesul la
instanta judecatoreasca de parcurgerea unei proceduri prealabile de conciliere,
care este de natura a tergiversa solutionarea litigiului comercial.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea
Constitutionala constata ca dispozitiile privind solutionarea litigiilor in
materie comerciala, cuprinse in cap. XIV din Cartea a VI-a a Codului de
procedura civila, instituie o procedura speciala de rezolvare a acestei
categorii de litigii ce cuprinde concilierea directa prealabila intre parti si
o procedura de judecata derogatorie de la dreptul comun.
Potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata,
stabilirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor
judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului, care poate
institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de
procedura. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justitie presupune
posibilitatea neingradita a celor interesati de a le utiliza, in formele si in
modalitatile prevazute de lege.
Prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, ca de altfel in toate
cazurile in care legiuitorul a conditionat valorificarea unui drept de
exercitarea sa in cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmarit restrangerea
accesului liber la justitie, de care, in mod evident, cel interesat beneficiaza
in conditiile legii, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine,
indispensabil, in vederea exercitarii dreptului constitutional prevazut de art.
21, prevenindu-se, astfel, abuzurile si asigurandu-se protectia drepturilor si
intereselor legitime ale celorlalte parti. Asa fiind, textul de lege criticat
este in deplin acord cu dispozitiile art. 109 alin. 2 din Codul de procedura
civila, potrivit carora, "In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea
instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri
prealabile, in conditiile stabilite de acea lege" [...]. De altfel, Curtea
a statuat in mod constant ca reglementarea de catre legiuitor, in limitele
competentei ce i-a fost conferita prin Constitutie, a conditiilor de exercitare
a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor
proceduri speciale, nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci
doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuziva, in detrimentul
altor titulari de drepturi, in egala masura ocrotite.
Mai trebuie mentionat ca, din ansamblul reglementarii, rezulta ca, prin
instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmarit sa transpuna
in practica principiul celeritatii solutionarii litigiilor dintre parti - mai
pregnant in materie comerciala - si sa degreveze activitatea instantelor de
judecata. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa
o procedura extrajudiciara care sa ofere partilor posibilitatea de a se
intelege asupra eventualelor pretentii ale reclamantului, fara implicarea
autoritatii judecatoresti competente. Fata de aceste ratiuni majore,
conditionarea sesizarii instantei de parcurgerea procedurii de conciliere cu
partea potrivnica nu poate fi calificata ca o ingradire a accesului liber la
justitie, in acceptiunea prohibita de prevederile constitutionale de referinta,
atata vreme cat partea interesata poate sesiza instanta judecatoreasca cu cererea
de chemare in judecata.
Pe de alta parte, autorul exceptiei deduce neconstitutionalitatea
reglementarii legale criticate, constand in ingradirea accesului liber la
justitie, si din interpretarea si aplicarea textului de lege dedus controlului,
in situatia in care reclamantul, considerand ca litigiul are natura juridica
civila, sesizeaza direct instanta, care, analizand situatia de fapt, califica
actiunea drept litigiu comercial si o respinge ca fiind prematur introdusa,
intrucat nu s-a facut dovada parcurgerii procedurii prealabile de conciliere.
Cu privire la aceasta critica de neconstitutionalitate, Curtea retine ca
sfera litigiilor comerciale este reglementata, avand la baza criteriile
stabilite prin art. 3 - 6 din Codul comercial, referitoare la faptele de
comert.
Sub incidenta procedurii de solutionare a litigiilor comerciale intra nu
numai litigiile comerciale propriu-zise, ci si cele asimilate lor prin
dispozitiile art. 720^10 din Codul de procedura civila. Potrivit acestui text,
litigiile privind desfasurarea activitatii in scopul privatizarii prin
instrainare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societatilor comerciale
sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum si litigiile privind
drepturile si obligatiile contractate in cadrul acestei activitati se
solutioneaza de catre instantele care au competenta de judecata a proceselor si
cererilor in materie comerciala, potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile
in aceasta materie.
Curtea apreciaza ca stabilirea naturii juridice a cererii de chemare in
judecata are la baza criteriile stabilite prin dispozitiile legale mentionate
mai sus, acestea furnizand premisa intrinseca la care face trimitere art. 720^1
din Codul de procedura civila, o eventuala imprecizie sau lipsa de rigoare a
lor, de natura sa antreneze erori de calificare a naturii juridice a cauzei,
neoferind temei criticii de neconstitutionalitate a reglementarii legale deduse
controlului.
De altfel, o eventuala calificare eronata a naturii juridice a cauzei
deduse judecatii constituie un risc a carui transpunere in realitate este in
exclusivitate imputabila reclamantului, care nu a inteles sa-si asigure o
asistenta juridica de calitate, desi, potrivit art. 720^2 din Codul de
procedura civila, "in procesele si cererile in materie comerciala partile
sau reprezentantii lor pot fi asistati de experti ori de alti
specialisti".
Asa fiind, imprejurarea ca persoana interesata, desi cunostea sau ar fi
trebuit sa cunoasca dispozitiile legale referitoare la solutionarea litigiilor
in materie comerciala, ca si consecintele juridice ale nerespectarii lor, nu
s-a conformat exigentei legale, invocand, de fapt, propria sa culpa, lipseste
de indreptatire critica reglementarii in cauza, potrivit principiului "nemo
auditur propriam turpitudinem allegans".
Fata de cele aratate, Curtea constata ca dispozitiile art. 720^1 alin. 1
din Codul de procedura civila sunt in concordanta cu prevederile
constitutionale privind accesul liber la justitie, precum si cu reglementarile
internationale cuprinse in art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul persoanei la
un proces echitabil, judecat intr-un termen rezonabil.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 720^1 din
Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"European Drinks" - S.A. in Dosarul nr. 892/2003 al Inaltei Curti de
Casatie si Justitie - Sectia comerciala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16 septembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu