DECIZIE Nr.
326 din 23 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind
clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 365 din 3 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea nr. 193/2000
privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi
şi consumatori, excepţie ridicată de Unicredit Tiriac Bank -
S.A. în Dosarul nr. 6.156/212/2009 al Judecătoriei Constanţa -
Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorul
excepţiei, consilierul juridic Daniela Zaroschi. Lipseşte Oficiul Judeţean
pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită
Preşedintele dispune să se facă apelul
si în Dosarul nr. 8.096D/2010.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorul
excepţiei, consilierul juridic Daniela Zaroschi şi consilierul
juridic Violeta Antohi pentru Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Consumatorilor.
Curtea, având în vedere obiectul identic al
excepţiilor de neconstituţionalitate în cele două dosare, pune
în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea
nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 8.096D/2009 la Dosarul nr. 7.914D/2009,
care este primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul autorului excepţiei solicită
admiterea excepţiei, susţinând aceleaşi motive de
neconstituţionalitate pe care le-a invocat în faţa instanţei de
judecată.
Reprezentantul Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor solicită respingerea excepţiei,
invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Depune note
scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 7 octombrie 2009 si din 15 iunie
2009, pronunţate în dosarele nr. 6. 156/212/2009 si nr. 21.473/299/2008, Judecătoria
Constanţa - Secţia civila şi Judecătoria Sectorului 1
Bucureşti au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea nr. 193/2000
privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi si
consumatori, excepţie ridicată de Unicredit Tiriac Bank-S.A.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate
contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (4), art. 20 şi 21 din
Constituţie, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 2
din Protocolul nr. 7 la Convenţie, deoarece instanţa de
judecată, care este instituţie a puterii judecătoreşti,
este' abilitată să completeze şi să finalizeze actul de
constatare a contravenţiei întocmit de un organ al puterii executive,
având în acelaşi timp competenţa de a controla temeinicia şi
legalitatea propriei decizii în ceea ce priveşte aplicarea
sancţiunii.
Judecătoria Constanţa - Secţia
civilă consideră excepţia
neîntemeiată.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră excepţia întemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la
dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îi reprezintă prevederile art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele
abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18
aprilie 2008, text de lege care are următorul conţinut: „(1)
Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive
în contract, aplică sancţiunea contravenţională conform
art. 16 şi dispune, sub sancţiunea daunelor, modificarea clauzelor
contractuale, în măsura în care contractul rămâne în
fiinţă, sau desfiinţarea acelui contract, cu daune-interese,
după caz.
(2) In caz contrar, instanţa va anula
procesul-verbal întocmit."
Dispoziţiile constituţionale considerate a fi
încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul
separaţiei puterilor în stat, art. 20 referitor la tratatele
naţionale privind drepturile omului şi art. 21 referitor la accesul
liber la justiţie. Este invocată şi încălcarea art. 6 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale şi a art. 2 din Protocolul nr. 7 la
Convenţie.
Examinând excepţia, Curtea reţine
următoarele:
Prevederile art. 13 din Legea nr. 193/2000 au mai fost
supuse controlului de constituţionalitate pentru motive de
neconstituţionalitate similare.
Astfel, prin Decizia nr. 1.535 din 17 noiembrie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 25
ianuarie 2010, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor Legii
nr. 193/2000, consumatorii prejudiciaţi prin contracte încheiate cu
încălcarea prevederilor acestei legi au dreptul de a opta între a se
adresa direct organelor judecătoreşti în conformitate cu prevederile
Codului civil şi ale Codului de procedură civilă şi a
sesiza organele competente să controleze respectarea dispoziţiilor
legii, şi anume reprezentanţii împuterniciţi ai
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,
precum şi specialiştii autorizaţi ai altor organe ale
administraţiei publice. In acest din urmă caz, organele competente
efectuează verificări şi întocmesc un proces-verbal prin care se
consemnează faptele constatate, precum şi articolele din lege
încălcate de comerciant, proces-verbal pe care îl transmit, potrivit
dispoziţiilor art. 12 din aceeaşi lege, la judecătoria în a
cărei rază teritorială s-a săvârşit fapta sau în a
cărei rază teritorială contravenientul îşi are domiciliul
sau, după caz, sediul.
Aşa fiind, în ambele situaţii, fie că
este sesizată direct de către consumator, fie că este sesizată
prin intermediul procesului-verbal de constatare a faptelor contrare legii
întocmit de reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau de specialiştii
autorizaţi ai organelor administraţiei publice, instanţa este
unica autoritate care se va pronunţa asupra existenţei sau
inexistenţei clauzelor abuzive dintr-un contract.
Curtea a reţinut că, în prima ipoteză,
răspunderea comerciantului are natură civilă, întemeiată pe
dispoziţiile Codului civil, în vreme ce, în cea de-a doua ipoteză,
potrivit dispoziţiilor art. 13 coroborate cu cele ale art. 16 din Legea
nr. 193/2000, răspunderea are natură contravenţională,
fapta fiind sancţionată cu amendă contravenţională.
Insă împrejurarea că actul de sesizare al instanţei, care
circumscrie cadrul procesual al controlului efectuat de către aceasta,
este diferit în funcţie de calea aleasă de persoana care are
calitatea de consumator nu impietează cu nimic asupra dreptului la
apărare al comerciantului. In faţa instanţei de judecată,
părţile au în egală măsură posibilitatea de a-şi
exercita garanţiile prevăzute de legea procesual civilă,
formulând apărările pe care le consideră pertinente şi
utile cauzei.
In ceea ce priveşte pretinsa încălcare a
prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, care consacră
principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Curtea a
constatat că, aplicând sancţiunea contravenţională, în urma
verificării procesului-verbal întocmit de reprezentanţii
împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru
Protecţia Consumatorilor sau de specialiştii autorizaţi ai
organelor administraţiei publice, instanţa de fapt confirmă
existenţa clauzelor abuzive în contract, constatate de organul
administrativ, stabilind, pe această cale, răspunderea
contravenientului. Existenţa acestei proceduri de sancţionare a
faptelor contrare legii în domeniul clauzelor abuzive din contractele încheiate
între comercianţi şi consumatori nu impietează asupra
principiului separaţiei puterilor în stat, constituind tocmai expresia
aplicării acestui principiu constituţional, în accepţiunea sa
plenară, care include echilibrul şi controlul reciproc al puterilor
în stat.
Considerentele şi soluţia acestei decizii
sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit
elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei
Curţii.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din
contractele încheiate între comercianţi si consumatori, excepţie
ridicată de Unicredit Tiriac Bank - S.A. în Dosarul nr. 6.156/212/2009 al
Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi in Dosarul
nr. 21.473/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţata în şedinţa publică din
data de 23 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu