Decizia Nr.310 din 03.03.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 şi ale art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Asigurare-Reasigurare Ardaf“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 46.580/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială şi care face obiectul Dosarului nr. 1.434D/2010 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.435D/2010-1.438D/2010, care au acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. Critica a fost formulată de Societatea Comercială „Asigurare-Reasigurare Ardaf“ - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 46.642/3/2007, nr. 46.618/3/2007, nr. 46.633/3/2007 şi nr. 46.594/3/2007 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele mai sus menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.435D/2010-1.438D/2010 la Dosarul nr. 1.434D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 306 din Codul de procedură civilă şi ca inadmisibilă în ceea ce priveşte prevederile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au fost abrogate prin Legea nr. 202/2010.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 12 mai 2010, pronunţate în dosarele nr. 46.580/3/2007, nr. 46.642/3/2007, nr. 46.618/3/2007, nr. 46.633/3/2007 şi nr. 46.594/3/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 şi ale art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Asigurare-Reasigurare Ardaf“ - S.A. din Bucureşti într-o cauză comercială.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 şi 53 din Constituţie, precum şi art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece instituie obligaţia părţilor de a-şi exercita dreptul de a ataca hotărârea de declinare a competenţei într-un termen de 5 zile de la pronunţare, fără a li se da posibilitatea să cunoască motivele hotărârii instanţei. Mai mult, art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă prevede sancţiunea nulităţii recursului dacă nu a fost motivat în termenul legal, ceea ce prejudiciază grav partea, aceasta fiind privată de dreptul la apărare şi la un proces echitabil. Astfel, prin instituirea obligaţiei de a motiva recursul în termenul prevăzut este restrâns dreptul părţii de a se adresa instanţei de control judiciar, prin exercitarea căilor de atac, restrângere care încalcă prevederile art. 53 alin. (1) din Constituţie.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, legiuitorul instituind, în considerarea unor situaţii speciale, reguli speciale de procedură şi modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 158 alin. 3 şi ale art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă:– Art. 158 alin. 3: „Dacă instanţa se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. Dosarul va fi trimis instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent, de îndată ce hotărârea de declinare a competenţei a devenit irevocabilă.“;– Art. 306 alin. 1: „Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute în alin. 2.“În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare şi în art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Ulterior sesizării Curţii, prevederile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă au fost modificate prin art. I pct. 20 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, şi au în prezent următorul conţinut: „Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent.“ Ca urmare a acestei modificări, la data realizării controlului de constituţionalitate şi a pronunţării deciziei Curţii, art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, în redactarea criticată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, nu mai este în vigoare. Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta nu se poate pronunţa decât asupra dispoziţiilor dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, ceea ce exclude exercitarea controlului de constituţionalitate asupra unor prevederi de lege eliminate din legislaţie. În consecinţă, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (1) coroborate cu cele ale alin. (5) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate cu un atare obiect urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate care are ca obiect dispoziţiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că s-a mai pronunţat, în jurisprudenţa sa, asupra constituţionalităţii acestor dispoziţii, în raport cu aceleaşi dispoziţii constituţionale şi faţă de critici similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 312 din 6 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 4 mai 2006, şi Decizia nr. 375 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007. Prin deciziile menţionate Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, reţinând în esenţă că, în privinţa condiţiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declaraţia, conţinutul său, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele de acelaşi gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere liberului acces la instanţă în substanţa sa sau principiilor unui proces echitabil. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia pronunţată anterior de Curte, cât şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Asigurare-Reasigurare Ardaf“ - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 46.580/3/2007, nr. 46.642/3/2007, nr. 46.618/3/2007, nr. 46.633/3/2007 şi nr. 46.594/3/2007 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de acelaşi autor în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 martie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu