DECIZIE Nr. 300 din 6 noiembrie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 130 alin.
(1) lit. a) si ale art. 136 alin. (2) din Codul muncii
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 27 din 17 ianuarie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 130 alin. (1) lit. a) si ale art. 136 alin. (2) din Codul muncii, exceptie
ridicata, prin mandatar, de Valentina Aneta Duta in Dosarul nr. 13.690/2000 al
Judecatoriei Galati.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata, in ceea ce priveste dispozitiile
art. 130 alin. (1) lit. a), sustinand ca textul criticat nu contine nici o
discriminare intre salariati care sa determine incalcarea principiilor
constitutionale, si respingerea, ca fiind inadmisibila, a exceptiei privind
dispozitiile art. 136 alin. (2) din Codul muncii, a caror neconstitutionalitate
a fost constatata anterior de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 193 din
19 iunie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441
din 6 august 2001.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 2 mai 2001, pronuntata in Dosarul nr. 13.690/2000,
Judecatoria Galati a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 130 alin. (1) lit. a) si ale art.
136 alin. (2) din Codul muncii, exceptie ridicata, prin mandatar, de Valentina
Aneta Duta intr-un litigiu de munca aflat pe rolul acelei instante.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile legale criticate incalca principiul egalitatii sanselor si creeaza
discriminari intre salariati aflati in aceeasi situatie, respectiv angajati pe
posturi de aceeasi natura, intrucat unitatea poate mentine sau desface
contractele de munca ale salariatilor in mod aleatoriu. Autorul exceptiei
considera ca aceste texte de lege sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (3),
art. 4, 11, 15, art. 16 alin. (1), art. 20, 33, 43 si 51 din Constitutie,
precum si ale art. 23 si 25 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
Judecatoria Galati, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia ridicata
este nefondata, intrucat in situatia prevazuta de art. 130 alin. (1) lit. a)
din Codul muncii "unitatea, ca urmare a reorganizarii activitatii, reduce
personalul prin desfiintarea unor posturi de natura celui ocupat de cel in
cauza" si, in consecinta, "are dreptul sa selectioneze personalul
pentru posturile ramase, instanta neputand cenzura aceasta".
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere
ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 130 alin. (1) lit. a) din Codul
muncii este neintemeiata, intrucat motivul de desfacere a contractului de munca
prevazut de acest text de lege "se impune, deoarece unitatea nu poate fi
obligata sa pastreze anumite posturi, atunci cand mentinerea lor ii poate afecta
activitatea ulterioara", iar prin aceasta nu se incalca principiul
egalitatii cetatenilor in fata legii, consacrat de art. 16 din Constitutie. In
ceea ce priveste dispozitiile art. 136 alin. (2) din Codul muncii, se
apreciaza, in acelasi punct de vedere, ca exceptia este inadmisibila, deoarece
acest text de lege a fost declarat neconstitutional prin Decizia Curtii
Constitutionale nr. 193 din 19 iunie 2001.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie doua texte din
Codul muncii, si anume:
- Art. 130 alin. (1) lit. a): "Contractul de munca poate fi desfacut,
din initiativa unitatii, in cazul cand:
a) unitatea isi reduce personalul prin desfiintarea unor posturi de natura
celui ocupat de cel in cauza ca urmare a reorganizarii;";
- Art. 136 alin. (2): "Daca persoana in cauza s-a incadrat intre timp
intr-o functie cu o retributie inferioara sau a realizat alte castiguri mai
mici, despagubirea prevazuta in alineatul precedent va consta, pentru perioada
respectiva, in diferenta dintre salariul mediu realizat anterior desfacerii
contractului de munca si castigul realizat intre timp."
Alin. (1) al aceluiasi articol reglementeaza despagubirea datorata
salariatului al carui contract de munca a fost desfacut in mod nejustificat, pe
perioada cand, din aceasta cauza, a fost lipsit de salariu.
Prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei in sustinerea
neconstitutionalitatii textelor de lege criticate sunt:
- Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta
valori supreme si sunt garantate.";
- Art. 4 alin. (2): "Romania este patria comuna si indivizibila a
tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine
etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de
avere sau de origine sociala.";
- Art. 11: "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu
buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din
dreptul intern.";
- Art. 15 alin. (1): "Cetatenii beneficiaza de drepturile si
libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile
prevazute de acestea.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si
libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale.";
- Art. 33: "(1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.
(2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a
sanatatii publice.
(3) Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale
pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii
profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de
protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.";
- Art. 43: "(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare
economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de
trai decent.
(2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la
asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte
forme de asistenta sociala prevazute de lege.";
- Art. 51: "Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor
este obligatorie."
Cu raportare la prevederile art. 11 si 20 din Constitutie autorul exceptiei
sustine ca dispozitiile legale criticate sunt in neconcordanta cu unele
reglementari din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, si anume:
- Art. 23: "1. Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere
a muncii, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la
ocrotire impotriva somajului.
2. Toti oamenii au dreptul, fara nici o discriminare, la salariu egal
pentru munca egala.
3. Orice om care munceste are dreptul la o remuneratie echitabila si
satisfacatoare care sa-i asigure lui, precum si familiei sale o existenta
conforma cu demnitatea umana si completata, daca este cazul, cu alte mijloace
de protectie sociala.
4. Orice persoana are dreptul sa intemeieze cu alte persoane sindicate si
de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale.";
- Art. 25: "1. Orice persoana are dreptul la un nivel de viata
corespunzator asigurarii sanatatii sale, bunastarii proprii si a familiei,
cuprinzand hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si
serviciile sociale necesare, are dreptul la asigurare in caz de somaj, de
boala, de invaliditate, vaduvie, batranete sau alte cazuri de pierdere a
mijloacelor de subzistenta ca urmare a unor imprejurari independente de vointa sa.
2. Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. Toti copiii,
indiferent daca s-au nascut in cadrul sau in afara casatoriei, se bucura de
aceeasi ocrotire sociala."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 136 alin.
(2) din Codul muncii, Curtea constata ca textul a mai facut obiectul
controlului de constitutionalitate si, prin Decizia nr. 193 din 19 iunie 2001,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 6 august
2001, a stabilit ca "dispozitiile art. 136 alin. (2) din Codul muncii nu
mai sunt in vigoare intrucat sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1), ale
art. 38 alin. (1) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutie". In
consecinta, avand in vedere dispozitiile art. 23 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, republicata, conform carora "Nu pot face obiectul exceptiei
prevederile legale a caror constitutionalitate a fost stabilita potrivit art.
145 alin. (1) din Constitutie sau prevederile constatate ca fiind
neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale",
Curtea constata ca data publicarii deciziei sale, mentionata mai sus, este
ulterioara celei la care a fost sesizata cu prezenta cauza si astfel urmeaza sa
respinga exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 136 alin. (2)
din Codul muncii, ca devenita inadmisibila.
In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
130 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, Curtea constata ca aceasta este
neintemeiata si urmeaza sa fie respinsa ca atare. Dispozitiile art. 130 alin.
(1) lit. a) din Codul muncii dau posibilitatea agentilor economici si
institutiilor sa isi organizeze activitatea in conformitate cu cerintele unei
functionari eficiente, iar in raport cu aceasta sa dimensioneze numarul de personal
angajat pe diferite posturi potrivit nevoilor lor reale. Aceasta posibilitate
include si masuri de reorganizare a activitatii si, daca este necesar,
reducerea numarului personalului angajat, prin desfiintarea unor posturi. In
cazul reducerii numarului de personal angajat, conducerea unitatii decide pe
care dintre salariatii incadrati ii mentine in posturi de aceeasi natura cu
cele desfiintate, avand posibilitatea sa desfaca contractele de munca ale
celorlalti. Textul de lege criticat nu permite a se face nici o deosebire intre
salariati pe baza nici unuia dintre criteriile prevazute la art. 4 alin. (2)
din Constitutie, unitatea putand selectiona salariatii pe care-i opreste
exclusiv pe baza criteriului de competenta, al corespunderii, avand in vedere
modul de indeplinire a atributiilor ce le revin in posturile ocupate. Pentru
eliminarea sau sanctionarea eventualelor abuzuri in aplicarea dispozitiilor
art. 130 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, la cererea salariatului care
contesta masura desfacerii contractului de munca, instanta judecatoreasca poate
examina legalitatea masurii luate, respectiv daca reorganizarea activitatii,
reducerea de personal si desfiintarea unor posturi de natura celui ocupat de
salariatul concediat au fost reale sau fictive. In cadrul acestui control
instanta poate sanctiona si eventualele discriminari facute la selectionarea
personalului prin folosirea altor criterii decat cele de pregatire, competenta
si corespundere profesionala.
Curtea mai constata ca in afara de prevederile art. 4 alin. (2) si ale art.
16 alin. (1) din Constitutie, celelalte dispozitii constitutionale, precum si
reglementarile din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, invocate de
autorul exceptiei, nu sunt incidente in cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al
art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin.
(1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 136 alin. (2) din Codul muncii, exceptie ridicata de
Valentina Aneta Duta in Dosarul nr. 13.690/2000 al Judecatoriei Galati.
2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 130
alin. (1) lit. a) din Codul muncii, exceptie ridicata de acelasi autor in
acelasi dosar.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 6 noiembrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Laurentiu Cristescu