Decizia Nr.3 din 17.01.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 245 alin. (1) şi art. 279 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Isaakidis Anastasios în Dosarul nr. 33.545/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.701D/2010.La apelul nominal se prezintă pentru Isaakidis Anastasios avocatul Rândunel Stan, cu delegaţie la dosar, avocatul Florin Claudiu Plopeanu, cu delegaţie la dosar, pentru părţile Horia Ciorcilă, Silaghi Mirela, Doina Mărioara Cojocaru, Sergiu Dan Dascăl şi Claudiu Eugen Iuliu Silaghi, precum şi partea Christofourou Georgios personal şi asistat de avocatul Valeriu Stoica, cu delegaţie la dosar. De asemenea, se prezintă traducătorul de limba engleză, doamna Andrei Elena.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că dosarul a avut primul termen de judecată la data de 25 octombrie 2011, când Curtea, având în vedere cererile depuse la dosar, a acordat un nou termen de judecată la data de 6 decembrie 2011. Potrivit încheierii de şedinţă de la acea dată, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, a dispus conexarea dosarelor nr. 116D/2011 şi nr. 374D/2011 la Dosarul nr. 4.701D/2010 şi a amânat pronunţarea pentru data de 20 decembrie 2011. Potrivit Încheierii din data de 20 decembrie 2011, Curtea a dispus repunerea cauzei pe rol pentru data de 17 ianuarie 2012.În continuare, Curtea, din oficiu, pune în discuţia părţilor disjungerea Dosarului nr. 4.701D/2010 de dosarele nr. 116D/2011 şi nr. 374D/2011.Avocaţii prezenţi sunt de acord cu disjungerea.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune disjungerii.Curtea dispune disjungerea Dosarului nr. 4.701D/2010 de dosarele nr. 116D/2011 şi nr. 374D/2011, care rămân conexate.Avocatul Florin Claudiu Plopeanu învederează instanţei de contencios constituţional că domnul Claudiu Eugen Iuliu Silaghi a decedat. Solicită, în acest sens, introducerea în cauză a moştenitorilor acestuia.Avocaţii Valeriu Stoica şi Rândunel Stan arată că nu se impune introducerea în cauză a descendenţilor domnului Claudiu Eugen Iuliu Silaghi, aceasta fiind o chestiune ce intră, eventual, în competenţa instanţei de judecată.Reprezentantul Ministerului Public se opune introducerii în cauză a descendenţilor domnului Claudiu Eugen Iuliu Silaghi. Arată că acesta este un incident ce trebuie învederat instanţei de judecată, aceasta fiind în măsură să se pronunţe asupra introducerii altor persoane în cauză.Curtea, deliberând, respinge cererea formulată.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocaţilor prezenţi.Avocatul Valeriu Stoica solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate încalcă principiul legalităţii incriminării, principiul proporţionalităţii pedepsei şi principiul dreptului la un proces echitabil. De asemenea, dispoziţiilor de lege criticate le lipseşte claritatea şi precizia, fiind astfel încălcate exigenţele impuse de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie. În continuare, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 903/2010. Se constată că textul de lege criticat prevede două pedepse principale alternative, şi anume pedeapsa închisorii şi cea a amenzii. Doar unele infracţiuni presupun efectuarea unei tranzacţii, astfel că judecătorul cauzei se va afla în imposibilitatea aplicării pedepsei amenzii, iar cetăţeanul nu va putea aprecia predictibilitatea legii având în vedere că, deşi este prevăzută ca pedeapsă, aplicarea pedepsei amenzii este imposibilă în unele cazuri. Totodată, în ceea ce priveşte reglementarea pedepsei accesorii, se arată că, de regulă, aceste pedepse se aplică numai în cazul unor infracţiuni al căror pericol social este ridicat, în speţa de faţă norma fiind vagă, neclară, imprecisă, deci, impredictibilă. Aşa fiind, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Rândunel Stan solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată.Avocatul Florin Claudiu Plopeanu solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată.Reprezentantul Ministerului Public arată că, în Dosarul nr. 4.701D/2010, dispoziţiile din Legea fundamentală invocate nu sunt pertinente în cauză. Orice suplimentare a criticilor invocate prin extinderea acestora în faţa instanţei de contencios constituţional este inadmisibilă. În ceea ce priveşte dosarele nr. 116D/2011 şi nr. 374D/2011, arată că îşi menţine concluziile prezentate anterior, în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 din Legea nr. 297/2004.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 28 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 10.375/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală a admis recursul formulat împotriva Încheierii de şedinţă din data de 21 octombrie 2010, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală în Dosarul nr. 33.545/3/2010, şi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 245 alin. (1) şi art. 279 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Isaakidis Anastasios.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că „nu există o definiţie consacrată legislativ a intenţiei, astfel încât ne aflăm în situaţia în care, prin aplicarea dispoziţiilor de lege criticate, se interzice acea stare subiectivă psihologică a omului ce este în esenţă un gând, o hotărâre. Întrucât, inclusiv dispoziţiile art. 19 din Codul penal privesc intenţia ca fiind o trăsătură internă, cognitivă a infractorului, este un lucru de necontestat că din punct de vedere legal intenţia este, esenţialmente, un gând, o hotărâre a individului de a face o faptă sau nu. Uzul sau neuzul informaţiei privilegiate în adoptarea unei hotărâri interne a gândirii umane înainte sau chiar şi după exteriorizarea sa (prin viu grai) este protejată de dispoziţiile constituţionale prevăzute de prevederile art. 29 alin. (1) şi art. 30 alin. (1) din Legea fundamentală“.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul arată că, în raport cu textele legale criticate, precum şi faţă de susţinerile criticilor de neconstituţionalitate, dispoziţiile Legii fundamentale la care autorul excepţiei se raportează nu au legătură cu cauza. Totodată, se arată că în cauză nu se pune problema neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, ci este vorba de o problemă ce ţine de interpretarea şi aplicarea acestora, în raport cu situaţia de fapt ce urmează a fi reţinută de către instanţa de judecată. În concluzie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 245 alin. (1) şi art. 279 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital este inadmisibilă.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Scopul dispoziţiilor art. 29 şi art. 30 din Legea fundamentală este acelaşi: protejarea şi garantarea libertăţii individuale de gândire, de conştiinţă, de religie, de exprimare a gândurilor şi a opiniilor. Prin urmare, este evident că normele criticate, prin conţinutul reglementării lor, nu interferează sub niciun aspect cu conţinutul celor două libertăţi fundamentale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 245 alin. (1) şi art. 279 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, care au următorul conţinut:

– Art. 245 alin. (1): „Se interzice oricărei persoane care deţine informaţii privilegiate să utilizeze respectivele informaţii pentru dobândirea sau înstrăinarea ori pentru intenţia de dobândire sau înstrăinare, pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă.“;

– Art. 279: „(1) Săvârşirea cu intenţie a faptelor prevăzute la art. 237 alin. (3), art. 245-248 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă, în limitele prevăzute la art. 276 lit. c), şi cu pedeapsa accesorie a interdicţiei prevăzute la art. 273 alin. (1) lit. c) pct. 3.
(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă, în limitele prevăzute la art. 276 lit. c), accesarea cu intenţie de către persoane neautorizate a sistemelor electronice de tranzacţionare, de depozitare sau de compensare-decontare.“În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 29 referitor la libertatea conştiinţei şi art. 30 referitor la libertatea de exprimare. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 245 alin. (1) reglementează obligaţia persoanei care deţine informaţii privilegiate de a se abţine de la utilizarea acestora pentru a dobândi sau înstrăina, pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă. Totodată, dispoziţiile art. 279 incriminează săvârşirea cu intenţie a faptelor prevăzute la art. 245, problemă ce ţine de politica penală a statului, stabilirea acesteia fiind de competenţa legiuitorului. În continuare, Curtea constată că prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei se referă la libertatea gândirii şi a opiniilor, la libertatea credinţelor religioase, la faptul că nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale, la libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public. Analizând dispoziţiile de lege criticate, precum şi prevederile constituţionale invocate, Curtea observă că acestea din urmă nu au incidenţă în soluţionarea cauzei, astfel că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 245 alin. (1) şi art. 279 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Isaakidis Anastasios în Dosarul nr. 33.545/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu