DECIZIE   Nr. 3 din 18 ianuarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 208 din 11 martie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "RODATA" - S.A. in Dosarul nr. 18.480/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca imprescriptibilitatea nu constituie un principiu constitutional, ea fiind prevazuta in diverse acte normative. Arata ca textul criticat nu contravine prevederilor art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, deoarece imprescriptibilitatea actiunii in constatarea nulitatii absolute constituie tocmai o modalitate de protectie a dreptului de proprietate. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la art. 135, arata ca acest text constitutional nu este incident in cauza.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 16 iunie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 18.480/2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "RODATA" - S.A. intr-un proces care are ca obiect constatarea nulitatii absolute a unui contract de inchiriere.
    In motivarea exceptiei autorul acesteia sustine ca prevederile art. 2 din Decretul nr. 167/1958 contravin dispozitiilor art. 44 alin. (1) si (2), art. 135 alin. (1) si (2) si art. 136 alin. (5) din Constitutie, deoarece "creeaza posibilitatea ca orice act juridic sa poata fi atacat oricand, nelimitat in timp". In opinia autorului exceptiei, in acest fel, pe de o parte, se incalca principiul garantarii si inviolabilitatii proprietatii, aducand atingere securitatii circuitului civil al bunurilor, iar pe de alta parte, se incalca principiul libertatii comertului, prin nesiguranta validitatii actelor juridice incheiate, fara a exista vreun termen de prescriptie privind atacarea acestor acte.
    Instanta de judecata considera ca exceptia este neintemeiata. In acest sens arata ca nulitatea absoluta este sanctiunea juridica cea mai grava ce poate lovi un act juridic incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale ce au ca scop ocrotirea unui interes general, astfel ca imprescriptibilitatea unei actiuni in constatarea nulitatii absolute a unui asemenea act juridic este determinata de aceleasi ratiuni. De asemenea, sustine ca prin functia sanctionatorie a nulitatii, operabila nelimitat in timp, se urmareste obligarea partilor ca la incheierea oricaror acte juridice sa respecte dispozitiile legale in vigoare, garantandu-se astfel respectarea legii si, implicit, a proprietatii, libertatii comertului si securitatii circuitului civil.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul arata ca prin reglementarea regimului juridic al nulitatii absolute, care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea unui act juridic, a unei norme ce ocroteste un interes general, legiuitorul a actionat in sensul protectiei dreptului de proprietate si, in acelasi timp, a stabilitatii circuitului civil. De asemenea, proprietatea si securitatea circuitului civil sunt asigurate si prin efectele pe care legiuitorul le prevede in cazul sanctionarii actelor juridice cu nulitate absoluta. Ca urmare, caracterul imprescriptibil al actiunii in constatarea nulitatii absolute reprezinta o modalitate de protectie a proprietatii, in concordanta cu prevederile constitutionale invocate.
    Avocatul Poporului considera prevederile legale criticate ca fiind constitutionale. In acest sens arata ca, prin reglementarea imprescriptibilitatii actiunii in constatarea nulitatii absolute, legiuitorul a urmarit sanctionarea persoanelor care la incheierea actelor juridice nu au respectat dispozitiile legale ce ocrotesc un interes general. De altfel, art. 22 din Decretul nr. 167/1958 prevede ca dispozitiile acestui decret nu se aplica dreptului la actiune privitor la dreptul de proprietate, in aceasta materie fiind aplicabile dispozitiile Codului civil.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Exceptia are ca obiect prevederile art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, prevederi ce au urmatorul continut: "Nulitatea unui act juridic poate fi invocata oricand, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie."
    Textele constitutionale invocate sunt cele ale art. 44 alin. (1) si (2), ale art. 135 alin. (1) si (2) si ale art. 136 alin. (5) din Constitutie, a caror redactare este urmatoarea:
    - Art. 44 alin. (1) si (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.";
    - Art. 135 alin. (1) si (2): "(1) Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta.
    (2) Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
    b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
    c) stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor;
    d) exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national;
    e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
    f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii;
    g) aplicarea politicilor de dezvoltare regionala in concordanta cu obiectivele Uniunii Europene.";
    - Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice."
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, pentru considerentele ce urmeaza:
    Dispozitia legala criticata consacra caracterul imprescriptibil al actiunii si exceptiei in constatarea nulitatii absolute a unui act juridic.
    Autorul exceptiei este nemultumit de faptul ca pentru actiunea in constatarea nulitatii unui act juridic nu este prevazut un termen de prescriptie "rezonabil". Acest lucru, in opinia sa, aduce atingere securitatii circuitului civil, incalcand, pe de o parte, principiul garantarii si inviolabilitatii proprietatii private, iar pe de alta parte, incalca principiul libertatii comertului, prin "nesiguranta validitatii actelor juridice incheiate".
    Analizand aceste critici, Curtea observa ca autorul face o confuzie cu privire la doua institutii juridice diferite.
    Nulitatea este sanctiunea civila ce intervine atunci cand la incheierea actului juridic nu s-a respectat cel putin una dintre conditiile sale de validitate. In cazul nulitatii absolute este sanctionata nerespectarea unei norme juridice care ocroteste un interes general. Importanta acordata de legiuitor interesului general determina un regim juridic mai sever in cazul actelor incheiate cu nerespectarea normelor ce ocrotesc un astfel de interes.
    Prescriptia extinctiva este o institutie juridica cunoscuta de toate ramurile de drept. Pentru dreptul civil ea reprezinta o sanctiune indreptata impotriva pasivitatii titularului dreptului subiectiv, prin care se stinge dreptul sau la actiune in sens material. Imprescriptibilitatea actiunii si exceptiei in constatarea nulitatii absolute rezulta din natura interesului ocrotit, si anume interesul general, incat nu poate exista un raport de subordonare intre cele doua institutii juridice, una sanctionand neexercitarea dreptului material la actiune, iar cealalta, neincheierea valabila a actului juridic civil.
    Curtea constata ca textul stabilind imprescriptibilitatea actiunii si exceptiei in constatarea nulitatii absolute consacra o solutie care nu are nici o legatura cu prevederile constitutionale.
    De altfel, in jurisprudenta sa, de exemplu in Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, Curtea a decis ca imprescriptibilitatea, consfintita, cat priveste drepturile reale, cu titlu de principiu in legislatia civila, nu este consacrata ca atare de Constitutie.
    Si, in fine, in jurisprudenta sa, de exemplu in Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 48 din 4 martie 1993, si in Decizia nr. 224 din 7 decembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 76 din 21 februarie 2000, Curtea Constitutionala a statuat ca reglementarea contractului de inchiriere nu priveste regimul proprietatii, ci doar raporturile juridice dintre proprietari si chiriasi.

    Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "RODATA" - S.A. in Dosarul nr. 18.480/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 ianuarie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu