DECIZIE   Nr. 3*) din 14 ianuarie 1997

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1, ale art. 30 alin. 2, ale art. 50 alin. 1 lit. c) si ale art. 59 din Decretul nr. 244/1978 privind regimul metalelor pretioase si pietrelor pretioase

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 47 din 19 martie 1997

    *) Definitiva prin nerecurare.

    Viorel Mihai Ciobanu   - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Doina Suliman          - magistrat-asistent

    Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 23 septembrie 1996, pronuntata in Dosarul nr. 2.286/1996, Tribunalul Municipiului Bucuresti - Sectia a II-a penala a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Decretului nr. 244/1978 privind regimul metalelor pretioase si pietrelor pretioase, invocata de apelantul-inculpat Popescu Bogdan.
    Din incheierea de sesizare rezulta ca exceptia a fost invocata cu referire la prevederile Decretului nr. 244/1978 care "nu sunt in concordanta cu dispozitiile constitutionale privind notiunea de patrimoniu". Dar din examinarea dosarului cauzei, se constata ca exceptia priveste dispozitiile art. 17 alin. 1, art. 30 alin. 2, art. 50 alin. 1 lit. c) si ale art. 59 din Decretul nr. 244/1978. De aceea, avand in vedere obligatia instantei de judecata de a sesiza Curtea Constitutionala cu exceptia privind dispozitia legala de care depinde judecarea cauzei si astfel cum a fost ridicata de parti, potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 alin (2) din Legea nr. 47/1992, rezulta ca, in vederea solutionarii exceptiei, Curtea urmeaza sa se pronunte avand in vedere aceste dispozitii, chiar daca motivarea partii nu este suficient de explicita.
    In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile atacate contravin prevederilor art. 41 alin. (3) din Constitutie, care stipuleaza ca "nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire".
    Exprimandu-si opinia, la interventia Curtii Constitutionale, instanta de judecata apreciaza exceptia ca neintemeiata.
    Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate punctele de vedere ale celor doua Camere ale Parlamentului, precum si cel al Guvernului asupra exceptiei invocate.
    In punctul sau de vedere, Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata, deoarece dispozitiile Decretului nr. 244/1978 nu contravin prevederilor constitutionale in ce priveste notiunea de patrimoniu. Se mai arata ca, in general, Constitutia nu contine prevederi referitoare la patrimoniu, acest concept fiind prevazut doar in Codul civil si in legi speciale, astfel ca afirmatia autorului exceptiei, in sensul ca dispozitiile Decretului nr. 244/1978 sunt neconstitutionale, este nefondata. Cu privire la neconstitutionalitatea altor prevederi ale Decretului nr. 244/1978, in punctul de vedere al Guvernului se arata ca nu se poate exprima o opinie, deoarece nu se cunosc argumentele invocate in sustinerea exceptiei. Se arata totusi ca, in raport cu dispozitiile art. 150 alin. (1) din Constitutie, unele prevederi ale Decretului nr. 244/1978 nu mai sunt in vigoare, insa asupra acestui aspect poate aprecia numai instanta judecatoreasca. De asemenea, se arata ca prevederile decretului in discutie, referitoare la monopolul de stat asupra detinerii cu orice titlu de metale pretioase, precum si asupra operatiunilor de orice fel cu acestea, sunt abrogate implicit prin dispozitiile art. 18 din Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat.
    Senatul si Camera Deputatilor nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile Decretului nr. 244/1978 raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Desi este vorba de dispozitii preconstitutionale, pe baza lor s-au stabilit raporturi dupa intrarea in vigoare a Constitutiei din 1991, astfel ca, potrivit art. 144 lit. c), din Constitutie, art. 23 si art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia invocata, fiind si legal sesizata.
    Din examinarea dosarului se constata ca dispozitiile art. 41 alin. (3) din Constitutie nu sunt incidente in cauza, deoarece bunurile (bijuteriile) care au constituit obiectul infractiunii prevazute in art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 nu au fost expropriate, ci confiscate in baza art. 57 din acelasi decret, or art. 41 alin. (8) din Constitutie ingaduie confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii, in conditiile legii.
    Cat priveste prevederile art. 17 din Decretul nr. 244/1978, referitoare la obligatia de predare, la preturile legale in vigoare, a metalelor pretioase, altele decat cele prevazute la art. 14 din decret, prevederile art. 30 alin. 2, care reafirma aceasta obligatie, si cele ale art. 59, care au in vedere apararea de raspundere penala a celor care predau metalele pretioase dupa expirarea termenelor legale, dar inainte de inceperea urmaririi penale, exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa ca vadit nefondata. Este adevarat ca aceste dispozitii nu au fost abrogate in mod expres, dar Curtea Constitutionala, inca prin Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, definitiva prin nerecurare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993, a interpretat dispozitiile decretului in acord cu prevederile constitutionale, in sensul ca persoanele fizice pot detine orice cantitate de bijuterii cumparate in tara ori aduse din strainatate sau dobandite in alt mod, daca aceste operatiuni s-au facut in mod legal, potrivit dispozitiilor actuale, si nu in vederea desfasurarii unei activitati comerciale ilicite.
    In legatura cu modul de evaluare a bijuteriilor, care nici nu interesa in speta, fiind vorba de confiscare, Curtea nu are a se pronunta, intrucat este o problema de fapt, care ramane la aprecierea instantelor.
    In sfarsit, cu referire la constitutionalitatea dispozitiei art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, in temeiul careia inculpatul a fost condamnat in prima instanta, se constata ca ea a mai format obiectul controlului, Curtea Constitutionala pronuntandu-se prin Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, la care ne-am referit, si prin Decizia nr. 36 din 5 iulie 1993, definitiva prin nerecurare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 230 din 22 septembrie 1993.
    In esenta, prin cele doua decizii Curtea a constatat ca dispozitia art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, corelata la speta cu prevederea inscrisa in art. 25 lit. c) din acelasi decret, nu pune in discutie dreptul de proprietate, ci se refera in exclusivitate la efectuarea unor operatiuni interzise de lege, care, fiind savarsite in anumite circumstante, constituie infractiuni. Este unanim admis ca legiuitorul poate institui, in interes general, un regim special cu privire la producerea, detinerea, circulatia unor bunuri de interes national, economic si strategic.
    In consecinta, cu referire la art. 25 lit. c) si la art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, care stabilesc ca este infractiune "vanzarea si cumpararea de metale pretioase, pietre pretioase si semipretioase, naturale, precum si mijlocirea acestor operatii" si raportandu-se numai la operatiuni de acest fel cu bijuterii, astfel cum o obliga cadrul spetei in care s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a apreciat ca textele ar fi neconstitutionale, daca ar fi interpretate in continuare, in sensul ca operatiunile cu bijuterii - vanzare, cumparare, mijlocire - pot fi efectuate numai de agenti economici cu capital de stat. Curtea a interpretat insa textele respective in sensul ca este posibil ca orice agent economic sa efectueze astfel de operatiuni cu bijuterii, daca sunt mentionate in obiectul de activitate si este autorizat - cand este cazul - potrivit legii, textele mai sus mentionate avand in conditiile actuale rolul de a-i opri pe cei care nu au astfel de abilitari si incearca sa eludeze regimul special instituit cu privire la metalele si pietrele pretioase, precum si alte dispozitii legale, cum sunt cele fiscale sau cele care reglementeaza indatoririle profesionale ale comerciantilor. Pe de alta parte, in rezolvarea unor cazuri concrete, organele de aplicare a legii trebuie sa aiba in vedere si dispozitiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 42/1991, potrivit carora constituie activitate comerciala ilicita si atrage raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz, efectuarea de acte sau fapte de comert de natura celor prevazute in Codul comercial sau in alte legi, fara indeplinirea conditiilor stabilite prin lege.
    Stabilirea la speta a imprejurarii ca bijuteriile s-au cumparat ori nu in scop de revanzare, a faptului daca s-a savarsit sau nu o activitate ilicita, precum si daca este cazul raspunderii contraventionale sau a celei penale nu sunt de competenta Curtii, ci a instantei judecatoresti.
    Aceste motive care fundamenteaza deciziile nr. 19/1993 si nr. 36/1993 subzista si in acest dosar si, intrucat nu exista nici un nou element care sa le infirme si care deci sa faca necesara reconsiderarea lor, tinand seama de prevederile art. 145 alin. (2) Constitutie, exceptia din cauza de fata urmeaza sa fie respinsa ca vadit nefondata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1, ale art. 30 alin. 2, ale art. 50 alin. 1 lit. c) si ale art. 59 din Decretul nr. 244/1978 privind regimul metalelor pretioase si pietrelor pretioase, invocata de Popescu Bogdan in Dosarul nr. 2.286/1996 al Tribunalului Municipiului Bucuresti - Sectia a II-a penala.
    Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
    Pronuntata la data de 14 ianuarie 1997.

             PRESEDINTE,
             prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu

                             Magistrat asistent,
                             Doina Suliman