DECIZIE Nr. 298 din 6 iulie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. XVI alin.
(5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei
in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de
afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 760 din 19 august 2004
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. XVI
alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in
mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Exceptia a fost
ridicata de Oreste Stamatiu din Oradea in Dosarul nr. 8.089/CA/2003 al
Tribunalului Bihor - Sectia comerciala si contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, aratand ca prevederile de lege criticate nu contravin textelor din
Constitutie invocate ca fiind incalcate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 30 martie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
8.089/CA/2003, Tribunalul Bihor - Sectia comerciala si contencios administrativ
a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri
pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a
functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei. Exceptia a fost ridicata de Oreste Stamatiu din Oradea, intr-o cauza
de contencios administrativ.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de
lege criticat aduce atingere principiului autonomiei unitatilor
administrativ-teritoriale, consacrat de art. 119 din Constitutie, precum si
"angajamentelor internationale ale Romaniei", prin aceea ca
"restrange posibilitatea comunelor, oraselor de a-si stabili (prin
conducerea lor aleasa sau prin referendum local) organigrama si statul de
functii".
Tribunalul Bihor - Sectia comerciala si contencios administrativ apreciaza
ca art. XVI din Legea nr. 161/2003 este constitutionala. In acest sens, in
esenta, arata ca, potrivit Constitutiei si Cartei europene a autonomiei locale,
"competentele autoritatilor publice locale sunt prevazute de lege,
adoptarea normelor legale unitare si obligatorii pentru unitatile
administrativ-teritoriale, cum sunt cele de la art. XVI alin. (5) din Legea nr.
161/2003, nu contravin principiului autonomiei locale astfel cum este
reglementat de Constitutia Romaniei".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu
dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
neintemeiata, sens in care arata ca "stabilirea prin lege a modului in
care functioneaza si se organizeaza autoritatile administratiei publice
centrale si locale, precum si a statutului functionarilor publici din cadrul
acestora nu contravine nici unei dispozitii constitutionale, ci, dimpotriva,
reprezinta o aplicare a acestora".
Avocatul Poporului considera ca prevederile art. XVI alin. (5) din Legea nr.
161/2003 sunt constitutionale. Astfel, invocand jurisprudenta Curtii
Constitutionale (deciziile nr. 347/2001 si nr. 395/2003), arata ca: art. 120
din Constitutie "se refera la principiul autonomiei locale in cadrul
organizarii administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale, iar
nu la existenta unei autonomii de decizie in afara cadrului legal";
autonomia locala se exercita conform legilor statului, potrivit principiului
constitutional al obligativitatii respectarii legilor prevazut de art. 51; art.
3 pct. 1 din Carta europeana a autonomiei locale, facand trimitere la dreptul
intern, defineste conceptul de autonomie locala ca "dreptul si capacitatea
efectiva ale autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a
gestiona, in cadrul legii, in nume propriu si in interesul populatiei locale, o
parte importanta a treburilor publice".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile
legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile
Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in
mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, al caror continut este
urmatorul: "(5) La stabilirea numarului maxim al functiilor publice de
executie din cadrul autoritatii sau institutiei publice se vor avea in vedere
urmatoarele:
a) numarul functiilor publice de executie din grad profesional superior
este de maximum 20%;
b) numarul functiilor publice de executie din grad profesional principal
este de maximum 40%;
c) numarul functiilor publice de executie din grad profesional asistent
este de maximum 30%;
d) numarul functiilor publice de executie din grad profesional debutant
este de maximum 10% ."
In opinia autorului exceptiei, acest text de lege contravine prevederilor
art. 119 [devenit art. 120] din Constitutie, potrivit carora: "(1)
Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe
principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor
publice.
(2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand
unei minoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea
limbii minoritatii nationale respective in scris si oral in relatiile cu
autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice
deconcentrate, in conditiile prevazute de legea organica."
De asemenea, se invoca si incalcarea "angajamentelor internationale
ale Romaniei" referitoare la descentralizarea administrativa si autonomia
locala, insa fara precizarea acestora ori a motivelor de neconstitutionalitate.
Articolul XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru
asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor
publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei este
cuprins in cartea II - Modificarea unor reglementari in scopul prevenirii si
combaterii coruptiei, titlul III - Reglementari privind functia publica si
functionarii publici din lege, care dispune cu privire la modificarea si
completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Legea
nr. 188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele din
legea ce face obiectul prezentului control de constitutionalitate, a fost
republicata, in temeiul art. XXVI din Legea nr. 161/2003, in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004. In nota cuprinsa in
capitolul X - Dispozitii finale si tranzitorii (dupa art. 94), se mentioneaza
ca art. XIV - XXV din titlul III al cartii II din Legea nr. 161/2003 nu au fost
cuprinse in forma republicata a Legii nr. 188/1999, dar sunt reproduse in
continuarea notei.
In legatura cu textul de lege criticat, care prevede ca la stabilirea
numarului maxim al functiilor publice de executie din cadrul autoritatii sau
institutiei publice sa se aiba in vedere unele procente maxime pe grade
profesionale, autorul exceptiei sustine ca acesta este contrar prevederilor
art. 120 din Constitutie, republicata, prin aceea ca "restrange
posibilitatea comunelor, oraselor de a-si stabili (prin conducerea lor aleasa
sau prin referendum local) organigrama si statul de functii".
In jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie
2001, Curtea Constitutionala a retinut ca art. 119 din Constitutie, devenit
art. 120 in Constitutia republicata, "se refera la principiul autonomiei
locale in cadrul organizarii administratiei publice din unitatile
administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie in
afara cadrului legal, care este general obligatoriu". Aceasta intrucat,
potrivit principiului obligativitatii respectarii legilor prevazut la art. 51
din Constitutie, devenit art. 1 alin. (5) in Constitutia republicata,
"autonomia locala se exercita conform legilor statului". Prin aceeasi
decizie Curtea a mai retinut ca insasi Carta europeana a autonomiei locale,
adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985, facand referire, in art. 3 pct. 1,
la cadrul legal intern, defineste conceptul de autonomie locala ca
"dreptul si capacitatea efectiva ale autoritatilor administratiei publice
locale de a solutiona si de a gestiona, in cadrul legii, in nume propriu si in
interesul populatiei locale, o parte importanta a treburilor publice".
Aceeasi definitie a conceptului de autonomie locala este preluata in Legea
administratiei publice locale nr. 215/2001, iar stabilirea prin lege a
organizarii si functionarii organelor administratiei publice locale nu
contravine, ci, dimpotriva, este in sensul prevederilor constitutionale
mentionate. Asa fiind, sustinerile referitoare la contrarietatea dintre textul
de lege criticat si prevederile constitutionale ale art. 120 urmeaza a fi
respinse.
Curtea constata ca nici invocarea incalcarii "angajamentelor
internationale ale Romaniei" nu poate fi retinuta, intrucat autorul
exceptiei nu mentioneaza care sunt documentele internationale incalcate si nici
in ce consta aceasta.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XVI alin.
(5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei
in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de
afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, exceptie ridicata de Oreste
Stamatiu din Oradea in Dosarul nr. 8.089/CA/2003 al Tribunalului Bihor - Sectia
comerciala si contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 6 iulie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent sef,
Gabriela Dragomirescu