DECIZIE Nr.
296 din 11 martie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 264 din 3 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Antal Schlachterşi Carmen
Schlachterîn Dosarul nr. 2.684/83/2007 al Tribunalului Satu Mare - Secţia
civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 17
decembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.684/83/2007, Tribunalul Satu
Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicată de Antal Schlachter şi Carmen Schlachter
într-o cauză civilă având ca obiect Legea nr. 10/2001.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de
lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2). In
acest sens, arată că, aşa cum prin Decizia nr. 98/2002 Curtea Constituţională a
declarat neconstituţional art. 46 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, raportat la
art. 15 alin. (2) din Constituţie, pentru identitate de raţiune, nici dispoziţiile
alin. (5) al aceluiaşi articol nu pot fi aplicate retroactiv. Consideră că
textul de lege criticat poate viza doar nulitatea actelor juridice încheiate
după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, nu şi a actelor juridice care au
fost încheiate anterior, sub imperiul unor legi anterioare, „caz în care nu se
poate statua o derogare de la principiul imprescriptibilităţii, consacrat de
legislaţia civilă în materia nulităţii absolute".
Tribunalul Satu Mare - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale
invocate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu
următorul conţinut: „Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza
de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data
intrării în vigoare a prezentei legi."
In susţinerea
neconstituţionalităţii acestui text de lege, autorul excepţiei invocă
prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) potrivit cărora „Legea
dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai
favorabile".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de
constituţionalitate în raport cu prevederile constituţionale ale art. 15 alin.
(2). Astfel, prin Decizia nr. 730 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006, şi Decizia nr. 104 din 13 februarie
2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2007, Curtea a
statuat că textul de lege este constituţional. Cu acele prilejuri, Curtea a
reţinut, referitor la susţinerea
potrivit căreia prevederile art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, declarând
prescriptibil dreptul la acţiune în materia constatării nulităţii absolute,
validează acte juridice încheiate cu nerespectarea dispoziţiilor legale în
vigoare, că această susţinere nu este întemeiată, „întrucât actele de
înstrăinare încheiate cu nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare sau cu
rea-credinţă erau sancţionate cu nulitatea absolută, în lumina principiilor
dreptului civil, şi anterior actualei reglementări, ceea ce impune concluzia că
textul de lege criticat nu are caracter novator şi, prin urmare, nu
retroactivează".
De asemenea, Curtea a mai reţinut că
„imprescriptibilitatea unor drepturi, consfinţită, în anumite cazuri, cu titlu
de principiu în legislaţia civilă, nu este consacrată ca atare de Constituţie.
Aşa fiind, legiuitorul poate,
în considerarea unor raţiuni majore, să deroge de la acest principiu, aşa cum a
procedat prin norma dedusă controlului, fără a îndreptăţi calificarea
reglementării respective ca fiind neconstituţională".
Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei
anterioare îşi pot păstra valabilitatea şi în prezenta cauză.
Analizând însă critica autorului excepţiei, Curtea
Constituţională constată că aceasta vizează aplicarea textului de lege supus
controlului, ceea ce excedează competenţei sale, astfel că excepţia de neconstituţionalitate
este inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Antal Schlachter şi
Carmen Schlachterîn Dosarul nr. 2.684/83/2007 al Tribunalului Satu Mare -
Secţia civilă.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 martie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman