DECIZIE   Nr. 296 din  7 noiembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^9 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 881 din  6 decembrie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^9 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Sorin Marcel Balaj in Dosarul nr. 2.005/2002 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala.
    La apelul nominal raspunde avocat Arpad Stefan Kolozsi, pentru autorul exceptiei, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate, prin reprezentant, solicita admiterea acesteia si constatarea ca prevederile art. 385^9 din Codul de procedura penala sunt contrare dispozitiilor art. 24 din Constitutie, referitoare la dreptul la aparare, precum si prevederilor art. 20 din Constitutie, cu referire la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind inadmisibila, deoarece aceasta vizeaza omisiuni de reglementare, ceea ce excede competentei Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 18 iunie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 2.005/2002, Curtea de Apel Oradea - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^9 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Sorin Marcel Balaj.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 385^9 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, deoarece nu stabilesc, ca motiv de recurs, "omisiunea instantei de apel de a-l asculta pe inculpat". Prin continutul lor lacunar, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 24, privind dreptul la aparare, precum si celor ale art. 20 alin. (2), cu referire la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Curtea de Apel Oradea - Sectia penala considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece prin art. 385^9 din Codul de procedura penala nu se incalca dreptul la aparare al inculpatului, garantat de art. 24 alin. (1) din Constitutie, si nici prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Instanta arata ca "la judecarea recursului exista procedura necesara si temeiul juridic ca inculpatul recurent sa fie audiat nemijlocit de instanta de recurs, in cazul in care recursul acestuia este admis, hotararile casate si decizia retinuta pentru rejudecare de catre instanta de recurs, potrivit art. 385^15 alin. 1 pct. 2 lit. d) din Codul de procedura penala".
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^9 din Codul de procedura penala este neintemeiata. In acest sens se arata ca, la judecarea apelului, audierea inculpatului, ca apelant sau intimat, este obligatorie, iar instanta de apel trebuie sa analizeze declaratia acestuia in vederea solutionarii apelului. Totodata, la judecarea recursului instanta are posibilitatea ascultarii inculpatului si atunci cand admite recursul, caseaza hotararea atacata si dispune rejudecarea cauzei de catre instanta de recurs. De asemenea, la rejudecarea cauzei instanta de recurs poate administra orice probe, inclusiv ascultarea inculpatului. Faptul ca neascultarea inculpatului nu este prevazuta ca motiv de recurs nu poate fi considerat ca o incalcare a dreptului la aparare, deoarece inculpatul este ascultat atat la judecarea cauzei in prima instanta, cat si la judecarea in apel.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Dreptul la aparare, consacrat in art. 24 alin. (1) din Constitutie, se exercita cu respectarea regulilor procedurale instituite de art. 125 alin. (3), conform caruia "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege". Regulile instituite nu implica, in mod necesar, introducerea ca motiv de recurs a omisiunii instantei de apel de a-l asculta pe inculpat. Aceasta omisiune poate fi acoperita in fata instantei de recurs atunci cand, conform procedurii, inculpatul recurent este audiat nemijlocit de judecatori.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 385^9 din Codul de procedura penala, care reglementeaza limitativ si expres cazurile in care hotararile judecatoresti sunt supuse casarii.
    Aceste prevederi legale sunt considerate neconstitutionale de autorul exceptiei pentru ca nu prevad, printre motivele de recurs, "omisiunea ascultarii inculpatului de catre instanta de apel", ceea ce se apreciaza a fi o incalcare a dreptului fundamental la aparare si a dreptului la un proces echitabil.
    Examinand criticile de neconstitutionalitate aduse dispozitiilor art. 385^9 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca acestea nu pot fi primite. Este de observat ca dispozitiile legale sunt criticate pentru ca nu prevad un motiv de recurs, deci pentru o omisiune.
    Asupra unor exceptii de neconstitutionalitate ce vizau omisiuni de reglementare Curtea s-a mai pronuntat, statuand in mod constant ca jurisdictia constitutionala nu se poate substitui legiuitorului pentru adaugarea unor noi prevederi celor instituite si, de aceea, critica de neconstitutionalitate prin omisiune este inadmisibila. Altminteri, un astfel de control ar reprezenta o ingerinta in sfera atributiilor Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin. (1) teza a doua din Constitutie, este unica autoritate legiuitoare a tarii. In acest sens sunt, printre altele, Decizia nr. 212 din 7 noiembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2001, precum si Decizia nr. 43 din 7 februarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.
    Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atat considerentele, cat si solutiile pronuntate prin deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in acest caz, astfel incat exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 385^9 din Codul de procedura penala urmeaza sa fie respinsa ca fiind inadmisibila.
    Curtea constata ca nici pe fond exceptia nu este intemeiata, deoarece, pe de o parte, este atributul exclusiv al legiuitorului de a stabili competenta si procedura de judecata [art. 125 alin. (3) din Constitutie], precum si caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti (art. 128 din Constitutie), iar pe de alta parte, nu este incalcat dreptul la aparare al inculpatului. Acesta este totdeauna ascultat in prima instanta si in instanta de apel, iar atunci cand este admis recursul, si in fata instantei de recurs. Recursul nu poate fi confundat cu apelul, el fiind o cale de atac in drept, accesibila numai pentru motive precis si limitativ determinate de lege, legiuitorul apreciind, in mod justificat, ca omisiunea ascultarii inculpatului nu constituie un astfel de motiv.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^9 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Sorin Marcel Balaj in Dosarul nr. 2.005/2002 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 7 noiembrie 2002.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu