DECIZIE Nr. 290 din 1 noiembrie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 si
ale art. 172 alin. 2 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 23 din 16 ianuarie 2002
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 224 si ale art. 172 alin. 2 din Codul de procedura penala,
exceptie ridicata de Andrei Cristian Rusu in Dosarul nr. 10.261/2001 al
Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, arata ca anterior
Curtea Constitutionala a mai fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate
a acestor dispozitii legale, exceptii pe care le-a respins ca neintemeiate.
Invoca in acest sens Decizia nr. 210 din 26 octombrie 2000, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 110 din 5 martie 2001, si Decizia
nr. 152 din 10 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 463 din 14 august 2001. Mai arata ca, intrucat argumentele care stau la
baza exceptiei de neconstitutionalitate nu aduc elemente noi care sa determine
schimbarea practicii Curtii, solutia care se impune este respingerea exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 23 aprilie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 10.261/2001,
Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 si ale art. 172 alin. 2 din
Codul de procedura penala, exceptie ridicata, prin aparator, de Andrei Cristian
Rusu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 224 din Codul de procedura penala, referitoare la actele premergatoare
urmaririi penale, raportate la dispozitiile art. 172 alin. 2 din acelasi cod,
referitoare la asistenta juridica obligatorie in cursul urmaririi penale, sunt
contrare prevederilor art. 20, art. 24 alin. (1) si ale art. 49 din
Constitutie, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale. Autorul exceptiei mai arata ca pe
parcursul procesului sau penal s-a incalcat dreptul inculpatului la aparare, in
sensul ca in cursul actelor premergatoare nu a avut posibilitatea sa fie
asistat de un avocat.
Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, exprimandu-si opinia, apreciaza ca
dispozitiile art. 224 si ale art. 172 alin. 2 din Codul de procedura penala
sunt constitutionale, intrucat aparatorul unei persoane fata de care se
efectueaza acte premergatoare nu este impiedicat sa asiste la efectuarea acestor
acte. Imprejurarea ca art. 224 din Codul de procedura penala nu prevede acest
drept al aparatorului nu conduce la interpretarea ca textul ar fi
neconstitutional, atat timp cat dispozitiile art. 171 si urmatoarele din Codul
de procedura penala, privitoare la asistenta juridica si reprezentare, sunt
aplicabile pe toata durata procesului penal.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata
presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. 2 si ale art. 224 din
Codul de procedura penala este neintemeiata in raport cu prevederile art. 24,
20 si 49 din Constitutie. In motivarea punctului de vedere se mentioneaza ca
actele premergatoare se plaseaza in afara procesului penal si ca in cadrul lor se
pot desfasura anumite activitati care, prin specificul lor, urmaresc
completarea ori verificarea informatiilor pe care organele de urmarire penala
le detin intr-o anumita cauza. Aceste acte premergatoare se realizeaza in
vederea inceperii urmaririi penale si se situeaza inainte de declansarea fazei
urmaririi penale, deci de inceperea procesului penal. De aceea actele
premergatoare nu sunt de natura sa aduca atingere dreptului la aparare, atat
timp cat acest drept este pe deplin respectat in cursul procesului penal, asa
cum precizeaza art. 24 din Constitutie.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 172 alin. 1 si 2 din Codul de
procedura penala, acestea nu fac altceva decat sa transpuna in Codul de
procedura penala garantiile prevazute la art. 24 din Constitutie, prin
acordarea posibilitatii partilor de a avea garantat, pe tot parcursul
procesului penal, dreptul la aparare si de a beneficia, in cursul urmaririi
penale, de un avocat. Se arata ca din redactarea art. 224 si a art. 172 alin. 2
din Codul de procedura penala nu rezulta o incalcare a art. 49 din Constitutie,
asa cum s-a sustinut, iar in ceea ce priveste dreptul oricarui acuzat de a fi
informat asupra naturii acuzatiei ce i se aduce, acesta este reflectat in art.
6 din Codul de procedura penala. In fine, se arata ca dispozitiile legale
criticate nu sunt contrare nici prevederilor art. 6 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la
dreptul oricarui acuzat de a fi informat asupra naturii acuzatiei si de a
dispune de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale. Se
argumenteaza in acest sens ca, daca printre actele premergatoare s-ar intalni
perchezitia sau ascultarea convorbirilor telefonice ori audierea persoanei
suspectate, care pot reprezenta inceputul procesului penal, in sensul art. 6
din conventie, aceste prevederi nu sunt incalcate, atat timp cat pana la
trimiterea in judecata persoana este instiintata si are timp suficient sa-si
organizeze apararea. Or, potrivit Codului de procedura penala roman, persoana
acuzata este instiintata, in timpul urmaririi penale, asupra naturii si cauzei
acuzatiei ce i se aduce si in nici un caz o persoana nu poate fi trimisa in
judecata fara ca aceasta sa fi avut timpul necesar pregatirii apararii sale. In
ceea ce priveste drepturile persoanei acuzate de a se apara singura sau de a
recurge la asistenta unui avocat, dreptul de a beneficia in anumite conditii de
asistenta juridica gratuita, dreptul de a putea interoga martorii acuzarii si
dreptul de a cita si interoga martorii apararii, in conditii similare celor ale
acuzarii, si alte drepturi prevazute in Constitutie, toate sunt garantate in
legea procesuala penala romana, astfel incat si sub acest aspect critica de
neconstitutionalitate a dispozitiilor legale mentionate este neintemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, sustinerile autorului exceptiei, punctul de
vedere al Guvernului, raportul judecatorului-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptiile de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
224 din Codul de procedura penala raportate la cele ale art. 172 alin. 2 din
acelasi cod, care au urmatorul continut:
- Art. 224: "In vederea inceperii urmaririi penale, organul de
urmarire penala poate efectua acte premergatoare.
De asemenea, in vederea strangerii datelor necesare organelor de urmarire
penala pentru inceperea urmaririi penale, pot efectua acte premergatoare si
lucratorii operativi din Ministerul de Interne, precum si din celelalte organe
de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest
scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa
sigurantei nationale.
Procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare
poate constitui mijloc de proba.";
- Art. 172 alin. 2: "Cand asistenta juridica este obligatorie, organul
de urmarire penala va asigura prezenta aparatorului la ascultarea
inculpatului."
Aceste dispozitii legale sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind contrare:
prevederilor art. 24 alin. (1) din Constitutie, care stabilesc ca dreptul la
aparare este garantat; prevederilor art. 49, in sensul carora restrangerea
exercitarii unor drepturi sau a unor libertati trebuie sa fie proportionala cu
situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a
libertatii; prevederilor art. 20 din Constitutie raportate la cele ale art. 6
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, care consacra, sub denumirea "Dreptul la un proces
echitabil", dreptul oricarei persoane acuzate de a i se aduce la
cunostinta acuzarea, de a i se asigura timpul si inlesnirile necesare
pregatirii apararii sale, de a se apara singura sau de a fi asistata de
aparator, de a asculta si propune martorii si alte drepturi procesuale.
Dispozitiile constitutionale pe care autorul exceptiei considera ca
prevederile criticate le incalca sunt urmatoarele:
- Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si
libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale.";
- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat.";
- Art. 49: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru
deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii."
Dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale sunt urmatoarele:
- Art. 6: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod
echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o
instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie
asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie
asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de
sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului
sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al
securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in
masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in
imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere
intereselor justitiei.
2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana
ce vinovatia va fi legal stabilita.
3. Orice acuzat are, in special, dreptul:
a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o
intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva
sa;
b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii
sale;
c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si,
daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi
asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele
justitiei o cer;
d) sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina
citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii
acuzarii;
e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu
vorbeste limba folosita la audiere."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata. Se mai constata ca textele legale criticate nu aduc atingere
in nici un mod dreptului fundamental la aparare in procesul penal.
De altfel, cu privire la constitutionalitatea acestor dispozitii din Codul
de procedura penala, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe
decizii, dintre care mentionam: Decizia nr. 210 din 26 octombrie 2000,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 110 din 5 martie
2001, si Decizia nr. 138 din 8 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 272 din 25 mai 2001. Prin aceste decizii Curtea Constitutionala
a respins exceptiile de neconstitutionalitate, statuand ca prevederile art. 224
si 172 din Codul de procedura penala sunt in concordanta atat cu dispozitiile
Constitutiei, cat si cu cele ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului
si a libertatilor fundamentale.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, care sa determine schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale in aceasta materie, argumentele exprimate
in acele cauze raman valabile si in cauza de fata.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, art. 2, art. 13 alin. (1) lit.
A.c), art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 din
Codul de procedura penala raportate la cele ale art. 172 alin. 2 din Codul de
procedura penala, exceptie ridicata de Andrei Cristian Rusu in Dosarul nr.
10.261/2001 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 1 noiembrie 2001.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Laurentiu Cristescu