Decizia Nr.29 din 19.01.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie invocată de Gheorghe Apăvloaiei în Dosarul nr. 4.155/62/2011 al Tribunalului Braşov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.201D/2011.La apelul nominal răspunde partea Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin consilierul juridic doamna Daniela Hudelcu, cu delegaţie la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.202D/2011 - nr. 1.206D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie invocată de Valeria Neagu, Constantin Neagu, Floare Apăvloaiei, Ioana Lucia Voicu şi, respectiv, Eduard Mastacan în dosarele nr. 4.157/62/2011, nr. 4.158/62/2011, nr. 4.159/62/2011, nr. 4.160/62/2011, şi respectiv, nr. 10.042/62/2011 ale Tribunalului Braşov - Secţia civilă.La apelul nominal, în toate aceste dosare, răspunde partea Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin consilierul juridic doamna Daniela Hudelcu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate invocate în dosarele nr. 1.201D/2011 - nr. 1.206D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Partea prezentă nu se opune conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 1.202D/2011 - nr. 1.206D/2011 la Dosarul nr. 1.201D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată, în esenţă, că asigurările sociale de sănătate din România sunt obligatorii pentru toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi pentru cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau îşi au domiciliul în ţară. În acest context, organizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate presupune solidaritate între beneficiari, ce se manifestă prin participarea activă a tuturor asiguraţilor la constituirea fondurilor, în funcţie de veniturile fiecăruia. Modificarea textului de lege criticat, prin art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010, a urmărit extinderea bazei de colectare a contribuţiilor pentru asigurările de sănătate, în scopul echilibrării bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, concomitent cu menţinerea exceptărilor de la plata acestor contribuţii pentru categoriile de persoane fără venituri, cu venituri reduse sau defavorizate. Astfel, pensionarii cu venituri din pensii până la 740 de lei nu au obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, iar în privinţa celor ale căror venituri depăşesc suma de 740 de lei, textul de lege criticat instituie o cotă de contribuţie de 5,5%, aplicată asupra întregii pensii, fără însă a putea rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei. În acest context, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dat fiind faptul că nivelul diferit al contribuţiei, stabilit în funcţie de veniturile realizate, este justificat în mod rezonabil de situaţia deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari, faţă de cele ale căror venituri sunt mai reduse. Invocă Deciziile Curţii Constituţionale nr. 934/2006 şi nr. 775/2009.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, dat fiind faptul că este criticat modul de interpretare şi aplicare a legii, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. Pe fond, arată că textul de lege criticat este expresia principiului contributivităţii în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 56 - Contribuţii financiare. Invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în cauzele Stec şi alţii împotriva Regatului Unit şi Domalewski împotriva Poloniei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 13 octombrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 4.155/62/2011, nr. 4.157/62/2011, nr. 4.158/62/2011, nr. 4.159/62/2011, nr 4.160/62/2011 şi nr. 10.042/62/2011, Tribunalul Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie invocată de Gheorghe Apăvloaiei, Valeria Neagu, Constantin Neagu, Floare Apăvloaiei, Ioana Lucia Voicu şi Eduard Mastacan în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de reţinere din pensie a cotei de 5,5%, reprezentând contribuţia la asigurările sociale de sănătate.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederea legală criticată încalcă dreptul de proprietate şi instituie o discriminare între pensionarii ale căror venituri sunt mai mari de 740 de lei, venituri asupra cărora legiuitorul a impus reţinerea unei cote de 5,5%, reprezentând contribuţia la asigurările sociale de sănătate, şi pensionarii ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu această sumă, scutiţi de obligaţia de plată a acestei contribuţii; consideră că această cotă de 5,5% ar trebui să fie aplicată doar asupra pensiilor ce depăşesc suma de 740 de lei, iar nu asupra întregii pensii. Arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, principiul egalităţii exclude un tratament diferit pentru situaţii comparabile.Tribunalul Braşov - Secţia civilă consideră că, stabilind obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare, pentru asigurările sociale de sănătate, sub forma cotei unice de 5,5%, prevederile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 nu instituie nici privilegii şi nici discriminări. Cuantumul diferit al contribuţiei, stabilit în raport cu veniturile realizate, este justificat în mod rezonabil de situaţia deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari, faţă de cele ale căror venituri sunt mai reduse. Pe de altă parte, soluţia legislativă criticată este justificată şi de principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor, precum şi de principiul constituţional al aşezării juste a sarcinilor fiscale, prevăzut de art. 56 alin. (2) din Legea fundamentală. Invocând Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 12 aprilie 2006, pronunţată în Cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit, instanţa de judecată consideră că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată, arătând că art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu vizează un drept de a dobândi proprietatea în sistemul de securitate socială, iar, pe de altă parte, în aplicarea politicilor economice şi sociale, statul dispune de o largă marjă de apreciere.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, în temeiul art. 56 alin. (1) şi (2) din Constituţie, cetăţenii au obligaţia de a contribui prin taxe şi impozite la cheltuielile publice, iar, pe de altă parte, textul de lege criticat se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în aceeaşi situaţie, şi anume, acelora cu pensii ce depăşesc cuantumul de 740 de lei. Invocă Deciziile Curţii Constituţionale nr. 934/2006, nr. 775/2009 şi nr. 343/2011.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, potrivit cărora: „(2) Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.“În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 44 - Dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 stabilesc obligaţia de reţinere a contribuţiei la sistemul de asigurări sociale de sănătate, sub forma unei cote unice de 5,5%, aplicată asupra veniturilor din pensii ce au un cuantum mai mare de 740 de lei.Analizând susţinerile autorilor excepţiei, Curtea constată că aceasta nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi aplicare a legii, aspect asupra căruia poate decide instanţa de judecată, învestită cu soluţionarea litigiului.Faptul că unele case judeţene de pensii aplică această cotă de 5,5%, asupra întregii pensii, iar altele asupra diferenţei ce depăşeşte suma de 740 de lei nu ţine de constituţionalitatea textului de lege criticat, ci de modul de interpretare şi aplicare a acestuia. Or, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.“Interpretarea în vederea aplicării unitare a reglementării criticate ar putea face obiectul unui recurs în interesul legii, potrivit art. 329 şi următoarele din Codul de procedură civilă şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie invocată de Gheorghe Apăvloaiei, Valeria Neagu, Constantin Neagu, Floare Apăvloaiei, Ioana Lucia Voicu şi, respectiv, Eduard Mastacan în dosarele nr. 4.155/62/2010, nr. 4.157/62/2011, nr. 4.158/62/2011, nr. 4.159/62/2011, nr. 4.160/62/2011 şi, respectiv, nr. 10.042/62/2011 ale Tribunalului Braşov - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Irina Loredana Gulie