DECIZIE   Nr. 29 din  1 februarie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 si ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 167 din  2 aprilie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Iuliana Nedelcu        - procuror
    Mihai Paul Cotta       - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 si ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicata de Liviu Stamate in Dosarul nr. 10.173/2000 al Judecatoriei Iasi, avand ca parti pe autorul exceptiei si pe Lucian Ionita Constantin si Spitalul Clinic de Urgenta Iasi.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca fiind neintemeiata, deoarece prin dispozitiile cuprinse in art. 37 si ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966 nu este incalcat dreptul fundamental al persoanei la integritate fizica. In acest sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 12 octombrie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 10.173/2000, Judecatoria Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 si ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca refuzul unei persoane de a se supune la recoltarea probei de sange in vederea stabilirii alcoolemiei nu poate sa atraga raspunderea sa penala, cata vreme dreptul la integritatea sa fizica este garantat de Constitutie si de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Dispozitiile art. 37 si ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966 contravin prevederilor art. 22 din Constitutie, deoarece prelevarea de sange presupune lezarea integritatii fizice a persoanei. Se considera ca in conditiile in care conducerea autovehiculelor de catre persoane aflate sub influenta alcoolului trebuie incriminata si sanctionata, proba starii de intoxicatie alcoolica a persoanei se poate face si prin alte mijloace decat prelevarea de sange, avandu-se in vedere ca "sunt persoane care sufera de fobii medicale, existand, totodata, pericolul infestarii cu HIV, hepatita sau agenti patogeni". Se mai arata ca dispozitiile art. 37 si 52 din Decretul nr. 328/1966 sunt criticabile, deoarece, in situatia in care se refera exclusiv la prezenta alcoolului in sange, punerea in evidenta a cantitatii de alcool nu se poate face decat prin prelevarea de sange si analiza acestuia. Este criticata totodata Decizia Curtii Constitutionale nr. 142 din 5 octombrie 1999 prin care a fost respinsa, ca fiind neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966. In opinia autorului exceptiei Curtea Constitutionala in mod gresit a apreciat ca alcoolemia poate fi stabilita si pe baza altor probe biologice, cata vreme aceasta stare este inteleasa ca "imbibatie alcoolica in sange", iar prin "probe biologice" legiuitorul a avut in vedere exclusiv proba de sange.
    Judecatoria Iasi, exprimandu-si opinia, apreciaza ca dispozitia art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 328/1966 nu este relevanta pentru solutionarea cauzei, deoarece inculpatul a fost trimis in judecata pentru conducerea in stare de ebrietate a unui autovehicul pe drumurile publice. Or, pentru dovedirea acestei stari organele de cercetare penala au la dispozitie alte mijloace decat recoltarea de probe de sange. De aceea, in opinia instantei, "nu intereseaza constitutionalitatea sau neconstitutionalitatea acestei dispozitii". In ceea ce priveste dispozitia alin. 3 al art. 37 din Decretul nr. 328/1966 instanta considera ca aceasta are legatura cu solutionarea cauzei si deci "este importanta constitutionalitatea sau neconstitutionalitatea acestor prevederi". Desi Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 142 din 5 octombrie 1999, a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966, in cauza de fata, arata instanta, se pune in discutie si constitutionalitatea dispozitiilor art. 52 din acelasi decret. Acest articol constituie o explicatie a dispozitiilor art. 37 alin. 3, referindu-se concret la imbibatia alcoolica in sange, care nu poate fi stabilita decat prin prelevarea de probe de sange. "Cum aceasta se face prin punctie cu seringa in vena, se aduce atingere integritatii fizice a persoanei, atat in mod direct, cat si indirect, prin posibilitatea contaminarii, incalcandu-se astfel prevederile art. 22 din Constitutie." In concluzie, instanta apreciaza ca dispozitiile art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966 sunt neconstitutionale.
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 si 52 din Decretul nr. 328/1966, in raport cu dispozitiile art. 22 din Constitutie, este neintemeiata. Prin incriminarea sustragerii conducatorului auto de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei nu este incalcat dreptul fundamental al persoanei la integritate fizica, prevazut in art. 22 din Constitutie. Impotriva vointei conducatorului de autovehicul, suspectat ca a condus autovehiculul sub influenta bauturilor alcoolice, nu se actioneaza prin forta sau prin alte mijloace pentru a i se recolta probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, ci persoana este invitata sa se prezinte in acest scop la o unitate sanitara, indeplinindu-si astfel o obligatie legala.
    Guvernul apreciaza ca prelevarea sangelui, privita numai prin prisma dispozitiilor art. 22 din Constitutie, ar putea fi considerata ca o lezare a integritatii fizice a persoanei. Dar aceste dispozitii trebuie corelate cu cele ale art. 49 din Constitutie. In acest fel obligatiei de a se supune la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei "ii corespunde o nevoie sociala, proportionala", si anume asigurarea circulatiei rutiere, a securitatii participantilor la traficul rutier. Se invoca in acest sens si Decizia Curtii Constitutionale nr. 142 din 5 octombrie 1999.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 37 si 52 din Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice, care au urmatorul continut:
    Art. 37
    "Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
    Daca persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la alineatul precedent conduce un autovehicul care transporta persoane in comun ori transporta materii ce pot produce pericol public, pedeapsa este inchisoare de la 2 la 7 ani.
    Sustragerea de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani.";
    Art. 52
    "Imbibatia alcoolica in sange atrage raspunderea penala a conducatorilor de autovehicule cand este de cel putin 1 la mie."
    Se sustine ca aceste dispozitii legale sunt contrare prevederilor art. 22 din Constitutie, potrivit carora: "(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
    (2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
    (3) Pedeapsa cu moartea este interzisa."
    Autorul exceptiei sustine, in esenta, ca prevederea alin. 3 al art. 37, si anume "recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei", are, in mod exclusiv, semnificatia de recoltare a probei de sange, ceea ce presupune incalcarea dreptului la integritate fizica al persoanei.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37, precum si ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966, Curtea constata ca aceasta nu este intemeiata.
    Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 142 din 5 octombrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000, asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 37 alin. 3, in corelatie cu cele ale alin. 1, precum si cu dispozitiile art. 52 din Decretul nr. 328/1966. Cu acel prilej Curtea, respingand exceptia de neconstitutionalitate, a constatat ca prevederile art. 37 si ale art. 52 din decret nu incalca dreptul la integritate fizica al conducatorilor de autovehicule, carora li se solicita sa se prezinte la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei. In motivarea acestei solutii s-a aratat ca "[...] prin recoltarea probelor biologice nu i se poate cauza conducatorului auto o durere sau suferinte puternice, de natura fizica sau psihica, in scopul de a obtine marturisiri sau informatii. Operatiunea de recoltare a probelor biologice nu se face de un agent al autoritatii publice, respectiv de organul de politie, ci de catre un personal medical de specialitate, in institutii spitalicesti dotate cu mijloace medicale".
    Aceste considerente cuprinse in Decizia nr. 142/1999 isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
    Curtea retine, de asemenea, ca stabilirea imbibatiei alcoolice se face, de regula, pe baza analizei sangelui recoltat de la conducatorul auto cu privire la care exista indicii ca a condus sub influenta alcoolului. Cand aceasta recoltare nu este obiectiv posibila, pot fi efectuate alte examene de laborator, ca de exemplu alcooluria. In ipoteza in care conducatorul auto - indreptatit, in raport cu maladia de care sufera, sa nu accepte sa i se recolteze sange - nu consimte sa i se recolteze o alta proba biologica, refuzul sau devine nejustificat.
    In aceste conditii dreptul la integritate fizica este respectat, iar dispozitia legala cu privire la obligatia persoanei care conduce un autovehicul pe drumurile publice, aflata sub influenta bauturilor alcoolice, de a se prezenta la unitatea medicala pentru recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei are ca finalitate apararea drepturilor si libertatilor celorlalti cetateni, a vietii, integritatii corporale si sanatatii, precum si a altor valori angajate in traficul rutier.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi in ceea ce priveste dispozitiile art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966 si in unanimitate pentru celelalte dispozitii legale,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 si ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicata de Liviu Stamate in Dosarul nr. 10.173/2000 al Judecatoriei Iasi.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 1 februarie 2001.

           PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta