Decizia Nr.289 din 28.04.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 425 din 15 iunie 2015

Daniel Marius Morar	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Oana Cristina Puică	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie ridicată de Ana Golaşu în Dosarul nr. 385/54/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 834D/2014.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Agenţia Naţională de Integritate a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, susţine că dispoziţiile de lege criticate - ce instituie o interdicţie aplicabilă acelor persoane care ocupă funcţia de grefier şi care pe perioada exercitării acestei funcţii nu mai pot ocupa nicio altă funcţie publică sau privată - nu încalcă art. 16 din Constituţie, întrucât se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, fără discriminare, şi nu aduc nicio atingere dreptului de asociere consacrat de art. 40 din Legea fundamentală. Astfel, arată că interdicţia prevăzută de textul de lege criticat reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiei, legiuitorul instituind, prin regulile şi condiţiile specifice de exercitare a funcţiei de grefier, anumite incompatibilităţi, în vederea asigurării îndeplinirii cu neutralitate de către persoanele care exercită o funcţie publică a atribuţiilor ce le revin.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:5. Prin Încheierea din 25 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 385/54/2014, Curtea de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Excepţia a fost ridicată de Ana Golaşu cu ocazia soluţionării acţiunii având ca obiect anularea unui raport de evaluare emis de Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate, prin care s-au identificat elemente în sensul existenţei unei stări de incompatibilitate.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, potrivit cărora funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, încalcă egalitatea în drepturi şi dreptul de asociere, precum şi condiţiile şi limitele prevăzute de Constituţie pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, în măsura în care se interpretează că în noţiunea de funcţie privată este inclusă şi apartenenţa la o asociaţie privată, fără scop lucrativ. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate instituie o îngrădire nejustificată a libertăţii de asociere, îngrădire care decurge dintr-un text legal imprevizibil. Termenii utilizaţi sunt destul de ambigui, nefiind suficient de clari pentru a permite unei persoane care cunoştea reglementarea criticată să poată anticipa că apartenenţa la o asociere fără scop lucrativ poate să conducă la o stare de incompatibilitate, respectiv la o sancţiune disciplinară. Consideră că restrângerea exerciţiului dreptului de asociere, prevăzută de art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, nu este nici proporţională, nici rezonabilă şi nici nu vizează protejarea unor drepturi şi interese colective, superioare, astfel încât nu se justifică sub aspectul condiţiilor prevăzute de art. 53 din Constituţie. Restrângerea exerciţiului unui drept constituţional în scopul apărării drepturilor cetăţenilor este posibilă, potrivit art. 53 din Constituţie, numai în considerarea unui drept anume, ca o măsură ce se impune - întrucât, fără această restrângere, dreptul respectiv ar fi afectat - şi numai în limitele necesare pentru ca acel drept să nu fie compromis. Astfel, un drept constituţional poate fi afectat prin lege pentru salvgardarea altui drept, a cărui importanţă legiuitorul o consideră primordială. Însă, în lipsa precizării în textul de lege criticat a dreptului în folosul căruia are loc restrângerea dreptului constituţional la asociere, nu rezultă că această restrângere s-ar impune sau că ea ar fi proporţională cu situaţia care a determinat-o. Mai mult, soluţia legislativă din art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 nu respectă condiţiile de proporţionalitate între interesul individual şi interesul general, întrucât scopul pentru care a fost dispusă este generic şi nu indică un anumit drept sau o anumită libertate fundamentală ca scop legitim. De altfel, restrângerea drepturilor prevăzută de textul de lege criticat nu este însoţită de o compensare a limitării acestora, cum ar fi, de exemplu, pensia de serviciu. De asemenea, autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 contravin principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece instituie diferenţe de tratament între persoanele care ocupă funcţia de grefier şi ceilalţi cetăţeni în ceea ce priveşte libertatea de asociere în materie de asociaţii apolitice şi fără scop lucrativ, fără ca tratamentul diferenţiat să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi rezonabil.7. Curtea de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 nu îngrădesc dreptul la asociere, ci instituie interdicţia ca persoana care deţine funcţia de grefier să ocupe orice altă funcţie publică sau privată, dreptul constituţional la asociere şi dreptul de a ocupa o funcţie nefiind echivalente în ceea ce priveşte sfera relaţiilor sociale pe care le reglementează. De asemenea, textul de lege criticat este suficient de previzibil, în condiţiile în care menţionează şi unica excepţie de la interdicţia instituită, respectiv posibilitatea legală ca grefierul să ocupe o funcţie didactică. Mai arată că norma din art. 77 alin. (1) al Legii nr. 567/2004 a fost instituită pentru a asigura respectarea principiului constituţional al imparţialităţii justiţiei consacrat de art. 124 alin. (2) din Constituţie.8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că argumentaţia formulată de autoarea acesteia porneşte de la modalitatea în care Agenţia Naţională de Integritate a interpretat dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 567/2004 în speţa în care autoarea excepţiei are calitatea de reclamantă. Astfel, aşa cum rezultă din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Agenţia Naţională de Integritate a stabilit incompatibilitatea funcţiei de grefier a reclamantei cu aceea de preşedinte al unei asociaţii de locatari. Prin urmare, în cauză, este pusă în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 567/2004, mai exact de calificare a funcţiei de preşedinte al unei asociaţii de proprietari ca fiind o funcţie publică sau privată. Faţă de acest aspect, Curtea Constituţională a reţinut, de exemplu prin Decizia nr. 265/2013, că atribuţia sa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituţie, nu constă în analizarea conformităţii cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituţii sau autorităţi publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri şi circumstanţe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. În plus, autorul excepţiei s-a adresat justiţiei, prin autorităţile ce compun puterea judecătorească, aceasta fiind unica autoritate statală competentă să interpreteze şi să aplice actele normative în vigoare. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 şi art. 53 din Constituţie, dispoziţiile de lege criticate nu instituie niciun privilegiu sau discriminare pe criterii arbitrare, interdicţia ocupării oricăror altor funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, fiind aplicabilă tuturor persoanelor care ocupă funcţia de grefieri. În fine, arată că prevederile art. 40 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004. Din notele scrise ale autorului excepţiei, depuse în motivarea criticii, reiese că aceasta priveşte, în realitate, doar dispoziţiile alin. (1) al art. 77 din Legea nr. 567/2004, modificate prin art. I pct. 44 din Legea nr. 17/2006 [pentru modificarea şi completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea], publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 19 ianuarie 2006. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra dispoziţiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, care au următorul cuprins: „Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice.“13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 40 referitor la dreptul de asociere şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, care interzic grefierilor să deţină orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, nu aduc nicio atingere prevederilor art. 40 din Constituţie referitor la dreptul de asociere, întrucât nu vizează calitatea de asociat într-o formă de asociere. Instituirea, prin textul de lege criticat, a incompatibilităţii menţionate este o opţiune a legiuitorului şi se circumscrie scopului prevăzut de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, şi anume acela de a asigura buna desfăşurare a activităţii instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, în care un rol important îl joacă competenţa personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin, ţinând cont de faptul că, în înfăptuirea actului de justiţie, munca acestei categorii de personal constituie un sprijin pentru judecători şi procurori.15. Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul grefierului care exercită o altă funcţie publică sau privată revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile speţei, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a bunei desfăşurări a activităţii instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, de protejare a interesului social şi de evitare a conflictului de interese. Totodată, calificarea funcţiei de preşedinte al unei asociaţii de proprietari ca fiind o funcţie publică sau privată, în sensul dispoziţiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, reprezintă o problemă de interpretare şi aplicare a legii.16. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea principiului egalităţii în drepturi, dispoziţiile de lege care fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără privilegii şi fără discriminări, fiind conforme cu prevederile art. 16 din Constituţie.17. Referitor la pretinsa încălcare, prin dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, a art. 53 din Legea fundamentală, nici această critică nu poate fi reţinută, prevederile constituţionale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care nu a fost însă constatată în cauza de faţă.18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ana Golaşu în Dosarul nr. 385/54/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 28 aprilie 2015.PREŞEDINTE,DANIEL MARIUS MORARMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică