DECIZIE   Nr. 281 din 30 octombrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 16 din 14 ianuarie 2002

    Nicolae Popa       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Nicolae Cochinescu - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Petre Ninosu       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Ioan Vida          - judecator
    Gabriela Ghita     - procuror
    Doina Suliman      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, exceptie ridicata din oficiu de Tribunalul Maramures - Sectia comerciala in Dosarul nr. 2.087/2000.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 23 martie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 2.087/2000, Tribunalul Maramures - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, exceptie ridicata de instanta din oficiu, in cadrul unui litigiu de munca ce are ca obiect contestatia formulata impotriva desfacerii disciplinare a unui contract de munca.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate instanta de judecata sustine ca dispozitiile ordonantei criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 114, deoarece prin acestea "nu se puteau modifica dispozitiile unei legi organice cum este Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca". In ceea ce priveste art. IV alin. 3 din aceeasi ordonanta se considera ca dispozitiile acestuia incalca art. 49 din Constitutie, intrucat restrang drepturile procesuale ale partilor, in sensul ca acestea "nu vor avea o judecata echitabila la care au dreptul potrivit art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata prin Legea nr. 30/1994".
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, avand in vedere jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, considera ca exceptia este neintemeiata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. IV alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999), aprobata si modificata prin Legea nr. 118/2001 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001), dispozitii care au urmatoarea redactare: "Recursurile declarate sau aflate in curs de judecata vor fi trecute la sectiile care judeca conflicte de munca si litigii de munca din cadrul tribunalelor."
    Textele constitutionale invocate de instanta de judecata ca fiind incalcate sunt art. 114, referitor la Delegarea legislativa, si art. 49, privind Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nu poate fi primita nici una dintre criticile de neconstitutionalitate formulate de instanta de judecata.
    Astfel, Curtea constata ca este nejustificata sustinerea potrivit careia ordonanta de urgenta criticata contravine prevederilor constitutionale ale art. 114, intrucat ar modifica dispozitiile unei legi organice, si anume Legea nr. 92/1992. In jurisprudenta sa, concretizata in numeroase decizii, ca de exemplu Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, si Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000, Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art. 114 din Constitutie nu prevad interdictia de a se emite ordonante de urgenta in domeniul legilor organice, limitarea prevazuta pentru ordonantele emise in baza legii de abilitare nefiind aplicabila in cazul ordonantelor de urgenta.
    Nu poate fi primita nici critica potrivit careia art. IV alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 contravine art. 49 din Constitutie, in sensul ca este restrans exercitiul drepturilor procesuale ale partilor. Acest text de lege stabileste instanta competenta sa solutioneze recursurile in materia conflictelor de munca dupa data infiintarii completelor specializate create in temeiul art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992, republicata, modificata si completata prin aceasta ordonanta de urgenta.
    Potrivit prevederilor constitutionale ale art. 125 alin. (3) si ale art. 128, stabilirea competentei si a cailor de atac intra in atributia exclusiva a legiuitorului, care poate institui reguli deosebite, in considerarea unor situatii deosebite, cu conditia de a nu se aduce atingere unor norme sau principii constitutionale. Aceasta inseamna ca existenta unor proceduri speciale poate determina si instituirea unor reglementari corespunzatoare, care sa atribuie caracter definitiv unor hotarari judecatoresti ori sa limiteze intr-un fel sau altul exercitarea cailor de atac. Asa fiind, Curtea observa ca prevederile constitutionale ale art. 49, raportate la cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, nu sunt incidente in cauza, intrucat stabilirea competentei diferitelor instante judecatoresti si a cailor de atac impotriva hotararilor acestora nu lezeaza dreptul persoanei "la judecarea in mod echitabil, in mod public, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege", a cauzei sale, nefiind obligatorie existenta mai multor grade de jurisdictie.
    In acest sens Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin numeroase decizii, ca de exemplu Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998, si Decizia nr. 93 din 27 martie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249 din 15 mai 2001.
    Deoarece in cauza de fata nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea in materie a jurisprudentei Curtii Constitutionale, exceptia urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, exceptie ridicata din oficiu de Tribunalul Maramures - Sectia comerciala in Dosarul nr. 2.087/2000.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 30 octombrie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman