DECIZIE Nr.
278 din 26 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3)
lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
strainilor in Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 163 din 17 martie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit.
b) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie
ridicată de Chen Zhenfeng în Dosarul nr. 754/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti
- Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul
şi în dosarele nr. 2.016D/2008, nr. 2.075D/2008, nr. 2.321D/2008 şi nr.
2.455D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate,
ridicată de He Jiangfan, Zhan Guo, Gu Chunling şi, respectiv, Hong Yin în
dosarele nr. 7.823/2/2007, nr. 3.995/2/2008, nr. 3.584/2/2008 şi nr.
4.601/2/2008 ale Curţii de
Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în
discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea
dosarelor nr. 2.016D/2008, nr. 2.075D/2008, nr. 2.321 D/2008 şi nr. 2.455D/2008
la Dosarul nr. 2.012D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate, invocând, în acest sens,
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile pronunţate în dosarele nr. 754/2/2008,
nr. 7.823/2/2007, nr. 3.995/2/2008, nr. 3.584/2/2008 şi nr. 4.601/2/2008, Curtea
de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a
sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3)
lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România.
Excepţia a fost ridicată de Chen Zhenfeng, He Jiangfan,
Zhan Guo, Gu Chuniing şi Hong Yin în cauze având ca obiect soluţionarea
plângerilor formulate împotriva deciziilor de returnare emise de Oficiul Român
pentru Imigrări.
In motivarea excepţiilor, având un conţinut similar, se susţine, în esenţă, că textele de
lege criticate sunt lipsite de precizie şi accesibilitate, având un caracter
„redundant şi foarte vag", întrucât nu precizează care sunt documentele
care atestă că activitatea se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri
şi nici criteriile de evaluare a acestora. De aceea, se susţine că Oficiul
Român pentru Imigrări ar putea să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii şi
arbitrare dacă activitatea societăţii comerciale la care solicitantul este
acţionar sau asociat se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri. Se
precizează că se încalcă dreptul de proprietate privată, prin expunerea la
riscul de a înregistra pierderi financiare majore, care ar duce la falimentarea
societăţii comerciale şi la pierderea investiţiilor imobiliare realizate în
România.
Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale
Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor şi
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de
lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 55 alin. (2) lit. a) şi
alin. (3) lit. b): „(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere
temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii:
a) activitatea societăţii comerciale se desfăşoară
în conformitate cu planul de afaceri; (...)
(3) Dovada
îndeplinirii condiţiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele
documente: (...)
b) documentele care atestă că activitatea se
desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri."
In opinia autorilor excepţiei de neconstitutionalitate
textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie şi
celor ale art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare
la protecţia dreptului de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că, în jurisprudenţa sa, a statuat că instituirea unor norme potrivit
cărora străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi
comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară sub condiţia
prezentării unor documente care să ateste realizarea unor investiţii nu aduce
atingere dreptului de proprietate privată, ale cărui conţinut şi limite sunt
stabilite prin lege. Condiţiile cerute străinului pentru prelungirea dreptului
de şedere în vederea desfăşurării de activităţi comerciale se circumscriu
scopului pentru care fiecare categorie de străini nominalizată de lege solicită
prelungirea dreptului de şedere temporară în România şi se justifică prin
însuşi interesul pretins de solicitantul dreptului. In acest sens sunt, de
exemplu, Decizia nr. 584 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 455
din 18 iunie 2008, sau Decizia nr. 341 din 3 aprilie 2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4
mai 2007.
Curtea reţine că textele de lege criticate sunt
suficient de clare şi precise încât destinatarii acestora să aibă o
reprezentare adecvată a semnificaţiei acestora şi, în plus, nu sunt de natură
să conducă la interpretări arbitrare din partea Oficiului Român pentru
Imigrări. Curtea nu poate reţine criticile referitoare la lipsa din cuprinsul
textelor de lege ce formează obiect al excepţiei a individualizării
documentelor ce pot fi prezentate în scopul dovedirii conformităţii activităţii
economice desfăşurate de societatea comercială la care străinul solicitant al
prelungirii dreptului de şedere este acţionar sau asociat. Dimpotrivă, Curtea
observă că o eventuală enumerare limitativă a acestora ar putea genera
consecinţe nefavorabile, întrucât s-ar îngusta foarte mult posibilităţile
aflate la îndemâna solicitantului de dovedire a îndeplinirii condiţiilor cerute
de lege şi, aşa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Rekvenyi contra Ungariei, 1999, reglementarea ar suferi de o rigiditate excesivă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
ridicată de Chen Zhenfeng, He Jiangfan, Zhan Guo, Gu Chuniing şi, respectiv,
Hong Yin în dosarele nr. 754/2/2008, nr. 7.823/2/2007, nr. 3.995/2/2008, nr.
3.584/2/2008 şi nr. 4.601/2/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu