DECIZIE Nr. 271 din 2 octombrie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 2
si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea
disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata prin Legea nr. 12/1995,
cu modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 22 din 16 ianuarie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. IV pct. 2 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind
masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata
prin Legea nr. 12/1995, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "Transtex" - S.R.L. din Sighisoara in Dosarul
nr. 4.169/2000 al Judecatoriei Sighisoara.
Dezbaterile au avut loc in sedinta din 18 septembrie 2001, in lipsa
partilor si in prezenta reprezentantului Ministerului Public, si au fost
consemnate in incheierea de la aceeasi data, cand Curtea, avand nevoie de timp
pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 25 septembrie 2001 si
apoi pentru data de 2 octombrie 2001.
CURTEA,
avand in vederea actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 aprilie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 4.169/2000,
Judecatoria Sighisoara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta Guvernului nr.
18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor
economici, aprobata prin Legea nr. 12/1995, cu modificarile ulterioare,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Transtex" - S.R.L. din
Sighisoara intr-un litigiu avand ca obiect plangerea impotriva
procesului-verbal de contraventie intocmit de Garda financiara Mures.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile art. IV pct. 2 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 sunt
neconstitutionale, intrucat reprezinta "o forma mascata de confiscare a
unor bunuri ... dobandite in mod licit", iar asupra acestor bunuri
rezultate din contractele comerciale internationale statul nu are nici un
drept, nefiind parte in aceste contracte. De asemenea, se considera ca nu sunt
respectate nici dispozitiile art. 49 din Constitutie, privind cazurile si
conditiile in care se pot opera restrangeri ale exercitiului unor drepturi si
libertati, fiind astfel incalcat dreptul de proprietate asupra sumei de bani ce
reprezinta beneficiul rezultat din activitatea de comert international. Se mai
sustine ca prin impunerea incasarii sumelor in valuta, prin conturi deschise in
Romania la banci autorizate, se aduce o restrangere principiului libertatii
comertului, acesta presupunand "si posibilitatea pentru agentii economici
de a-si stabili impreuna cu partenerii contractuali locul unde urmeaza a se
face plata si modalitatile de plata".
Raspunderea agentului economic, in baza art. IV pct. 7 din Ordonanta
Guvernului nr. 18/1994, reprezinta, in opinia autoarei exceptiei, o imixtiune a
statului in relatiile contractuale dintre persoane private. Astfel, sanctiunea
contraventionala se aplica in cazul neexecutarii unor obligatii contractuale,
neexecutare ce ar putea fi sanctionata doar de catre partea prejudiciata, iar
nu de catre stat. Mai mult, se apreciaza ca in aplicarea sanctiunii contraventionale
nu se tine seama de vinovatia necesara pentru savarsirea contraventiei,
instituindu-se o raspundere obiectiva, fapt ce contravine art. 41 alin. (7) din
Constitutie. De asemenea, prin interventia statului "in ordinea juridica a
proprietatii private" sunt incalcate si prevederile art. 135 alin. (6) din
Constitutie.
Judecatoria Sighisoara, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata, intrucat prin instituirea
obligatiei de repatriere a valutei si a efectuarii operatiunilor prin conturi
deschise in Romania la banci autorizate nu sunt incalcate prevederile art. 49
alin. (1) din Constitutie. Se considera, de asemenea, ca nu sunt incalcate nici
dispozitiile constitutionale ale art. 134 alin. (1), alin. (2) lit. a) si b) si
ale art. 135 alin. (6), intrucat "inviolabilitatea proprietatii private nu
poate fi opusa cerintelor apararii intereselor nationale in activitatea
financiara si valutara". Mai mult, instanta apreciaza ca "de constituirea
fondurilor valutare depinde insasi functionarea sistemului economic".
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este nefondata. In primul rand se considera ca nu suntem
in prezenta unei confiscari, restrangeri a exercitiului unor drepturi sau
violari a proprietatii private, ci este vorba de savarsirea unei contraventii,
cu toate consecintele sanctionatorii ce decurg din acest fapt. Dreptul de
proprietate al autoarei exceptiei nu este atins in nici un fel, dispozitiile
Ordonantei Guvernului nr. 18/1994 fiind o concretizare a prevederilor art. 41
alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit carora "Continutul si
limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege".
Se mai considera ca activitatea de comert international a agentilor
economici, pe de o parte, se desfasoara pe baza autonomiei lor juridice, iar pe
de alta parte, este necesar sa fie respectat interesul national in desfasurarea
acestei activitati. Se face referire si la jurisprudenta Curtii Constitutionale
in legatura cu dispozitiile atacate, exemplificandu-se prin deciziile nr.
15/1997, nr. 16/1997, nr. 274/1997, nr. 64/1998, nr. 89/1998 si nr. 113/1998.
In sfarsit, se apreciaza ca statul are datoria de a apara interesul public in
cadrul economiei nationale si, pe cale de consecinta, de a interveni in
activitatile economice.
In legatura cu prevederile art. 29 si 30 din Constitutie se apreciaza ca
acestea nu au legatura cu cauza.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere exprimat de Guvern,
raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
In legatura cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, desi in
incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale instanta a retinut ca sunt
criticate dispozitiile art. IV din ordonanta, in realitate, din analiza notelor
scrise ale autoarei exceptiei, rezulta ca sunt avute in vedere doar pct. 2 si 7
ale acestui articol, care reglementeaza obligatia de a incasa sumele in valuta
prin conturi deschise in Romania la banci autorizate, respectiv sanctiunile
contraventionale ce intervin in cazul nerespectarii obligatiei de repatriere a
valutei. In consecinta, Curtea urmeaza sa se pronunte numai asupra
dispozitiilor art. IV pct. 2 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie
1994, aprobata prin Legea nr. 12/1995, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 27 din 7 februarie 1995, cu modificarile ulterioare.
I. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca alin. 3
al art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 face referire la Legea
nr. 76/1992, lege abrogata expres prin art. 11 lit. c) din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar si a
pierderilor din economie (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 72 din 22 aprilie 1997). Ca urmare, in cazul depasirii termenului prevazut
la alin. 3 al pct. 7 din art. IV al Ordonantei Guvernului nr. 18/1994 nu se vor
mai putea aplica sanctiunile reglementate prin Legea nr. 76/1992, la care se
adauga o majorare de 50%, deoarece un text legal care face trimitere la o norma
care intre timp a iesit din vigoare nu mai produce efecte juridice. In consecinta,
prevederile alin. 3 al pct. 7 din art. IV al Ordonantei Guvernului nr. 18/1994
nu pot constitui obiectul controlului de neconstitutionalitate, avand in vedere
ca, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea
Constitutionala are competenta de a decide numai asupra normelor juridice in
vigoare. Prin urmare, in temeiul alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, exceptia de neconstitutionalitate a alin. 3 al pct. 7 din art. IV
al Ordonantei Guvernului nr. 18/1994 apare ca fiind inadmisibila, urmand sa fie
respinsa ca atare.
II. Cu privire la constitutionalitatea art. IV pct. 2 din Ordonanta
Guvernului nr. 18/1994 Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat, statuand ca
acest text este constitutional. Astfel, prin Decizia nr. 89 din 25 iunie 1998,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 282 din 31 iulie
1998, si prin Decizia nr. 198 din 19 iunie 2001, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 505 din 27 august 2001, Curtea a retinut in esenta
ca atat obligatia de repatriere a valutei, cat si cea de efectuare a
operatiunilor prin conturile deschise in Romania la banci autorizate nu sunt
contrare principiilor economiei de piata si libertatii comertului, prevazute la
art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie, intrucat, potrivit
prevederilor alin. (2) lit. b) al aceluiasi articol, statul are obligatia de a
asigura protejarea intereselor nationale in activitatea financiara si valutara.
De asemenea, Curtea a mai retinut ca aceste obligatii nu incalca nici
dispozitiile art. 49 alin. (1) din Constitutie, deoarece acestea, reglementand
situatiile in care pot fi restranse drepturile si libertatile fundamentale ale
cetatenilor, nu se aplica in cauza.
Intrucat nu exista elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei
Curtii Constitutionale, atat considerentele, cat si solutia privind
dispozitiile art. IV pct. 2 isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
III. De asemenea, Curtea s-a mai pronuntat cu privire la constitutionalitatea
prevederilor art. IV pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994.
Astfel, prin Decizia nr. 209 din 25 octombrie 2000, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 80 din 15 februarie 2001, si prin Decizia
nr. 151 din 8 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 475 din 20 august 2001, Curtea a hotarat, cu majoritate de voturi in ceea
ce priveste dispozitiile art. IV pct. 7 alin. 1, respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate. In considerentele acestor decizii s-a retinut ca aceste
dispozitii nu contravin art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b) si art.
135 alin. (6) din Constitutie, deoarece inviolabilitatea, in conditiile legii,
a proprietatii private nu poate fi opusa cerintelor apararii intereselor
nationale in activitatea financiara si valutara, in stadiul actual de
dezvoltare a economiei de piata. Nici economia de piata si nici libertatea
comertului nu justifica incalcarea obligatiei de repatriere a valutei si a
termenului legal maxim de repatriere, deoarece de constituirea fondurilor
valutare depinde functionarea insasi a sistemului economic, astfel ca autonomia
juridica a agentilor economici in activitatea de comert exterior nu se poate
realiza decat cu respectarea acestor obligatii.
In legatura cu sustinerea potrivit careia dispozitiile alin. 1 si 2 ale
pct. 7 din art. IV al Ordonantei Guvernului nr. 18/1994 ar incalca prevederile
art. 41 alin. (7) din Constitutie, Curtea a retinut prin mai multe decizii (de
exemplu, prin Decizia nr. 104 din 6 iunie 2000, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000) ca dispozitiile criticate au
ca scop consolidarea regimului valutar si intarirea disciplinei financiare
privind disponibilitatile in conturile valutare ale persoanelor fizice si
juridice, care produc si comercializeaza marfuri, executa lucrari si presteaza
servicii in strainatate, prevazandu-se atat obligatia de repatriere a valutei,
cat si sanctiunea nerespectarii acestei obligatii. Curtea a mai constatat ca
limitele dreptului de proprietate au fost stabilite prin lege (si anume, Legea
nr. 12/1995, prin care a fost aprobata cu modificari Ordonanta Guvernului nr.
18/1994), iar amenzile contraventionale prevazute la pct. 7 al art. IV din
ordonanta criticata sunt, de asemenea, prevazute de lege, asa incat nu se poate
retine incalcarea art. 41 din Constitutie.
De asemenea, prin Decizia nr. 161 din 10 noiembrie 1998, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 11 ianuarie 1999, Curtea a
statuat ca nu este intemeiata nici sustinerea potrivit careia se instituie o
raspundere obiectiva, intrucat, prin ipoteza, fiind vorba de savarsirea unei
contraventii, elementul vinovatiei este de esenta acesteia si, de aceea, in
lipsa vinovatiei nu se poate aplica niciodata o sanctiune contraventionala.
Existenta sau inexistenta acesteia este un element al starii de fapt, a carei
apreciere este de atributul exclusiv al instantei de judecata.
Avand in vedere ca nu exista elemente noi, de natura sa determine
reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, si in prezenta cauza
exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa sub aceste aspecte.
In sfarsit, in ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile pct. 7
al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 contravin prevederilor art. 29
si 30 din Constitutie, Curtea constata ca aceste texte din Legea fundamentala
se refera in esenta la drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor care
nu pot fi opuse cerintelor apararii intereselor nationale in activitatea
financiara si valutara. Astfel, Curtea urmeaza sa respinga si aceasta critica
de neconstitutionalitate.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de
voturi in ceea ce priveste dispozitiile art. IV pct. 7 alin. 1 din Ordonanta
Guvernului nr. 18/1994,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. IV pct. 7 alin. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994
privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici,
aprobata prin Legea nr. 12/1995, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata
de Societatea Comerciala "Transtex" - S.R.L. din Sighisoara in
Dosarul nr. 4.169/2000 al Judecatoriei Sighisoara.
2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct.
2 si pct. 7 alin. 1 si 2 din acelasi act normativ, exceptie ridicata de acelasi
autor in acelasi dosar.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 2 octombrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu