DECIZIE Nr.
265 din 14 martie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 282 1 alin. 1 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 300 din 4 aprilie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Mihaela Cîrstea - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vasile
Ardelean şi Ioan Ardelean în Dosarul nr. 2.300/2005 al Tribunalului Mureş şi de
Zamfira Nicolau, prin Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, în
Dosarul nr 1.608/RC/2005 al Tribunalului Neamţ - Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă personal Vasile Ardelean,
autor al excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare
este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 112D/2006 şi nr. 144D/2006 au un conţinut identic,
pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Autorul excepţiei nu se opune conexării dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 144D/2006 la Dosarul nr.
112D/2006, care este primul înregistrat.
Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia pentru
motivele invocate în faţa instanţei de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere
a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 5 ianuarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 2.300/2005, Tribunalul Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Excepţia
a fost ridicată de Vasile Ardelean şi Ioan Ardelean cu ocazia soluţionării
recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 7.139 din 9 decembrie 2004,
pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş în Dosarul nr. 482/2003.
Prin Incheierea din 22 noiembrie 2005, pronunţată în
Dosarul nr. 1.608/RC/2005, Tribunalul Neamţ - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2821 din Codul de procedură
civilă. Excepţia a fost ridicată de Zamfira
Nicolau, prin Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, cu ocazia
soluţionării recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 246 din 19
ianuarie 2005, pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ în Dosarul nr.
4.697/2004.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia
consideră că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale
ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 124 alin. (2). In
acest sens arată că
persoanele care urmăresc să procedeze la partajarea masei succesorale a bunurilor
în valoare de peste un miliard de lei prin procedura împărţelii judiciare
beneficiază de două căi de atac împotriva hotărârii instanţei de fond,
respectiv apelul şi recursul, în timp ce persoanele
care au o masă succesorală a cărei valoare este sub
un miliard de lei au la îndemână o singură cale de atac, recursul.
Tribunalul Mureş apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Tribunalul Neamţ - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată,
deoarece „criteriul pe baza căruia s-au stabilit căi de atac eliptice de un
grad de jurisdicţie pentru acelaşi gen de cauze, şi anume valoarea obiectului
dedus judecăţii, aduce într-adevăr atingere principiului constituţional al
egalităţii în drepturi şi accesului la justiţie [...]."
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
dispoziţiile de lege criticate ca fiind constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite în cauze de
judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2),ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Deşi Tribunalul Neamţ - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a întregului art. 2821 din Codul de procedură civilă, din
motivarea excepţiei se observă că se are în vedere doar primul alineat al
acestui articol.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie aşadar dispoziţiile art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost
modificate prin art. I pct. 40
din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, lege
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 609 din 14 iulie 2005.
Acest text de lege are următorul conţinut: „Nu sunt
supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile
introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii al căror
obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă,
cât şi în materie comercială, acţiunile posesorii, precum şi cele referitoare
la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii
şi în alte cazuri prevăzute de lege."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la
justiţie şi art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de
constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional statuând că acestea
sunt constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 226 din 18 mai 2004, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din
7 iunie 2004, Curtea a reţinut că textul de lege
criticat nu conţine nici o dispoziţie discriminatorie, deoarece regimul juridic
diferit este determinat de deosebirea de situaţii care impune soluţii
legislative diferite în vederea asigurării celerităţii soluţionării cauzelor
aflate pe rolul instanţelor.
Aşa fiind, cu privire la înfrângerea art. 16 alin. (1)
din Constituţie, Curtea a constatat că, în măsura în care reglementarea dedusă
controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza
normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu
un atare obiect nu este întemeiată.
Tot cu acea ocazie Curtea a reţinut că art. 126 alin.
(2) din Constituţie, potrivit căruia "Competenţa instanţelor
judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", precum
şi art. 129, care prevede că, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile
interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile
legii", atribuie exclusiv legiuitorului
prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de
judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac.
Astfel, departe de a îngrădi drepturi consacrate
constituţional, reglementarea prevăzută de art. 2821 din Codul de procedură civilă
constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen
rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părţilor, prin
care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluţionării unui proces.
Curtea a constatat, de asemenea, că reglementările internaţionale în materie nu
impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicţie sau la toate căile de atac
prevăzute de legislaţiile naţionale, art. 13 din aceeaşi convenţie consacrând
numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale,
deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie.
Deoarece în speţă nu au intervenit elemente noi de
natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât
considerentele, cât şi soluţia din decizia menţionată îşi păstrează
valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Vasile Ardelean şi Ioan Ardelean în Dosarul nr. 2.300/2005
al Tribunalului Mureş şi de Zamfira Nicolau, prin Organizaţia pentru Apărarea
Drepturilor Omului, în Dosarul nr. 1.608/RC/2005 al Tribunalului Neamţ - Secţia
civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 martie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman