DECIZIE Nr. 265 din 16 octombrie 2002
privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80 din
Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 87 din 12 februarie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea educatiei fizice si sportului nr.
69/2000, exceptie ridicata in Dosarul nr. 4.890/2001 al Judecatoriei Pitesti de
Societatea Comerciala "IND. COMPLEX C.F." - S.A. din Pitesti (in
prezent Societatea Comerciala "Metabet C.F." - S.A. - conform
Rezolutiei nr. 15.104 din 19 iunie 2002, emisa de Oficiul registrului
comertului al judetului Arges).
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 24 septembrie 2002 si au
fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de
timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 9 octombrie 2002 si apoi la 16
octombrie 2002.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 14 februarie 2001, pronuntata in Dosarul nr.
4.890/2001, Judecatoria Pitesti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 69/2000,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "IND. COMPLEX C.F." - S.A.
din Pitesti.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca "Legea
nr. 69/2000 dispune, in dispretul art. 41 din Constitutie, ca imobilele
dobandite de societatile comerciale, in conformitate cu dispozitiile art. 20 alin.
2 din Legea nr. 15/1990, se reintegreaza fara plata in patrimoniul Directiilor
Judetene pentru Tineret si Sport, or nimeni nu poate fi expropriat decat cu o
prealabila si dreapta despagubire. Legea nr. 69/2000 incalca, totodata,
principiul egalitatii titularilor dreptului de proprietate, indiferent de forma
de proprietate, si obligatia de a despagubi pe proprietar in cazul modificarii
regimului juridic al bunului".
Judecatoria Pitesti considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece
"nu exista nici o contradictie intre dispozitiile art. 79 si art. 80 din
Legea nr. 69/2000 si prevederile art. 41 alin. (1) - (3) din Constitutie,
intrucat dreptul de proprietate asupra terenului a apartinut in permanenta
statului, iar ceea ce s-a instrainat si se tinde a se readuce in patrimoniul
acestuia este doar un atribut al dreptului de proprietate, respectiv folosinta
si nu dreptul de proprietate propriu-zis". In acest sens, instanta arata
ca prin Hotararea nr. 923 din 30 iulie 1974 a Consiliului de Ministri a fost
transmisa fostului Consiliu National pentru Educatie Fizica si Sport numai
folosinta gratuita a terenului in cauza.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 69/2000 este
neintemeiata, apreciind ca "nu se poate vorbi de o incalcare a
proprietatii private, deoarece bazele sportive au apartinut statului si
unitatilor administrativ-teritoriale, fie in domeniul public, fie in domeniul
privat, cu unicul scop de a realiza activitatile de interes national sprijinite
de stat - educatia fizica si sportul -, fapt care determina, alaturi de
necesitatea obtinerii aprobarii Ministerului Tineretului si Sportului si
garantia constituirii altor baze sportive similare". Se mai arata ca, in
situatia data, scopul bazelor sportive determina conditia constituirii altor
baze sportive in cazul desfiintarii sau schimbarii destinatiei celor existente.
Prin prevederile sale si alin. (2) al art. 79 din Legea nr. 69/2000 se circumscrie
aceluiasi scop, fapt ce conduce la solutia ca si societatilor comerciale ce au
dobandit active patrimoniale destinate activitatii sportive care au apartinut
statului sa li se aplice prevederile alin. (1) al art. 79 din lege. In speta,
dreptul de proprietate a fost circumscris scopului bazelor sportive ce cad sub
incidenta legii, fapt care nu face altceva decat sa conduca la ideea ca art. 41
alin. (1) din Constitutie este respectat. De asemenea, presedintele Camerei
Deputatilor considera ca nici alin. (2) al art. 41 din Legea fundamentala nu
este incalcat, intrucat, desi Ministerul Tineretului si Sportului este organul
administratiei publice centrale care coordoneaza activitatea din domeniul
educatiei fizice si sportului, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta
lege, el nu poate fi tratat ca un simplu titular, principiul protectiei
proprietatii private, in mod egal, indiferent de titular, statuat in
Constitutie, negasindu-si aplicarea decat in raporturile dintre cetateni.
Referitor la neconstitutionalitatea art. 80 din Legea nr. 69/2000, in raport cu
art. 41 alin. (3) din Constitutie, se arata ca nu se poate vorbi despre o
incalcare a dispozitiilor cu privire la expropriere, in sensul avut in vedere
in Legea fundamentala, intrucat ministerul in cauza este succesorul in
drepturi, iar justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern. Cu privire la
imobilele care, conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind
reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati
comerciale, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale, indiferent de
statutul capitalului social, se arata ca reintegrarea lor se face fara plata,
deoarece este vorba de bunuri dobandite cu alt titlu, nu cu titlu de
proprietate, situatie in care nu se poate vorbi de vreo expropriere.
Guvernul apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibila.
Se arata ca exceptia "nu poate fi ridicata decat cu privire la
dispozitiile art. 80 alin. (1) si (2) din Legea nr. 69/2000, singurele de care
depinde solutionarea cauzei. Aceste prevederi nu aduc atingere dreptului de
proprietate privata, prevazut de dispozitiile art. 41 din Constitutie, care nu
au incidenta asupra exceptiei". Se invoca, de asemenea, dispozitiile art.
20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, conform carora "Bunurile din
patrimoniul societatii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor
dobandite cu alt titlu". Aspectele invocate in sustinerea exceptiei
privesc, potrivit punctului de vedere al Guvernului, modul de aplicare a dispozitiilor
art. 80 alin. (1) si (2) din Legea nr. 69/2000, ceea ce nu poate face obiectul
controlului de constitutionalitate.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si prevederile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
79 si 80 din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000.
Curtea constata ca solutionarea cauzei - avand ca obiect "revendicare,
pretentii si anulare certificat" - nu depinde de intreg ansamblul normelor
legale criticate, astfel incat, avand in vedere dispozitiile art. 23 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, republicata, potrivit carora Curtea decide numai asupra
constitutionalitatii unor dispozitii legale in vigoare de care depinde
solutionarea pricinii, urmeaza ca, in temeiul alin. (6) al aceluiasi articol,
sa respinga, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate cu referire
la dispozitiile art. 79 si ale art. 80 alin. (3), (4), (8) - (15) din Legea nr.
69/2000. Aceste texte se refera la schimbarea destinatiei sau desfiintarea unor
baze sportive apartinand domeniului public, inchirierea bunurilor, inclusiv a
terenurilor aflate in patrimoniul Ministerului Tineretului si Sportului, si la
reintegrarea bazei materiale proprii de catre alte organe ale administratiei
publice centrale si locale, precum si la posibilitatea transferarii in domeniul
public al comunelor, oraselor sau judetelor a patrimoniului din domeniul public
al statului aflat in administrarea Ministerului Tineretului si Sportului.
Curtea retine ca avand legatura cu dezlegarea cauzei doar dispozitiile
alin. (1), (2), (5), (6) si (7) ale art. 80 din Legea nr. 69/2000. In
consecinta, controlul de constitutionalitate se va limita la aceste prevederi
legale, care au urmatorul continut: "(1) Baza materiala pentru activitatea
sportiva, aflata in patrimoniul statului si in folosinta fostului Consiliu
National pentru Educatie Fizica si Sport la data de 22 decembrie 1989, se
reintegreaza in patrimoniul succesorului in drepturi, Ministerul Tineretului si
Sportului.
(2) Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. Justa despagubire se
acorda, dupa caz, de Guvern. In acelasi timp se reintegreaza fara plata si
imobilele care, conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, cu modificarile
si completarile ulterioare, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale,
indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe
baza de protocol. [...]
(5) Detinatorii de bunuri prevazute la alin. (1) si (2), care urmeaza sa
fie reintegrate in patrimoniul Ministerului Tineretului si Sportului, sunt
obligati sa puna la dispozitie imputernicitilor Ministerului Tineretului si
Sportului toate documentele care atesta proprietatea, evidentele contabile,
precum si documentele necesare in vederea inregistrarii. Ministerul Tineretului
si Sportului, prin imputernicitii sai, va actiona in justitie persoanele juridice
sau fizice care refuza semnarea protocoalelor si predarea documentelor de
proprietate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(6) Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand
Ministerului Tineretului si Sportului se face in cartea funciara, cu scutirea
de la plata taxelor prevazute de lege.
(7) Actiunile in justitie formulate de Ministerul Tineretului si Sportului
si de directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) si (2) sunt scutite de taxa
de timbru."
Autorul exceptiei sustine ca aceste texte de lege sunt neconstitutionale,
deoarece incalca prevederile art. 41 alin. (1) - (3) din Constitutie,
referitoare la garantarea dreptului de proprietate, ocrotirea in mod egal de
lege a proprietatii private, indiferent de titular, precum si la faptul ca
exproprierea se poate face numai pentru o cauza de utilitate publica si cu
dreapta si prealabila despagubire.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca din
cuprinsul incheierii de sesizare ca si din motivarea exceptiei rezulta ca, in
realitate, problema de fapt, esentiala pentru solutionarea cauzei aflate pe
rolul instantei de judecata, de care depinde caracterizarea dreptului pe care
il invoca autorul exceptiei, este aceea daca imobilul in cauza a fost primit cu
titlu de folosinta sau de inchiriere, ori daca l-a primit in administrare,
inainte de anul 1989.
Potrivit dispozitiilor art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990,
"Bunurile din patrimoniul societatii comerciale sunt proprietatea
acesteia, cu exceptia celor dobandite cu alt titlu".
Stabilirea acestei situatii de fapt, de care depinde caracterizarea
dreptului autorului exceptiei, nu intra insa in competenta Curtii
Constitutionale, ci este de resortul instantei de judecata. In acest sens,
dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, prevad ca
"In exercitarea controlului, Curtea Constitutionala se pronunta numai
asupra problemelor de drept [...]".
In jurisprudenta sa Curtea Constitutionala a stabilit in mod constant, prin
decizii definitive si obligatorii, ca aspectele privind situatia de fapt si
justificarea drepturilor subiective ale partilor sunt de competenta instantelor
judecatoresti. In acest sens pot fi mentionate, de exemplu, deciziile: nr. 64
din 8 aprilie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
101 din 27 mai 1997; nr. 158 din 3 iunie 1997, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 371 din 22 decembrie 1997, si nr. 441 din 13
noiembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 343
din 5 decembrie 1997.
Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea
jurisprudentei Curtii, aceasta solutie isi mentine valabilitatea si in cauza de
fata.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
majoritate de voturi privind art. 80 alin. (2) teza a doua din Legea nr.
69/2000,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 79 si ale art. 80 alin. (3), (4), (8) - (15) din Legea
educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "IND. COMPLEX C.F." - S.A. din Pitesti in Dosarul nr.
4.890/2001 al Judecatoriei Pitesti.
2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 80 alin. (1), (2), (5), (6) si (7) din Legea nr. 69/2000,
exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16 octombrie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
OPINIE SEPARATA
Prin Decizia nr. 265 din 16 octombrie 2002 Curtea Constitutionala a
respins, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 79 si ale art. 80 alin. (3), (4), (8) - (15) din Legea nr.
69/2000 si ca neintemeiata exceptia privind neconstitutionalitatea
dispozitiilor art. 80 alin. (1), (2), (5), (6) si (7) din aceeasi lege. In ceea
ce priveste dispozitiile art. 80 alin. (2) teza a doua, solutia de respingere a
exceptiei s-a adoptat cu votul majoritatii membrilor Curtii, solutie pe care o
apreciem ca fiind gresita.
In considerentele deciziei se motiveaza doar inadmisibilitatea exceptiei in
integralitatea sa, retinandu-se ca solutionarea cauzei in care s-a ridicat
exceptia de neconstitutionalitate depinde de o problema de fapt, care
caracterizeaza dreptul invocat de autorul exceptiei, si anume problema
"daca imobilul in cauza a fost primit cu titlu de folosinta sau de
inchiriere, ori daca l-a primit in administrare, inainte de anul 1989",
iar stabilirea situatiei de fapt nu intra in competenta Curtii Constitutionale,
ci in atributiile exclusive ale instantelor judecatoresti.
Intr-adevar, sub aspectul incidentei si al efectelor dispozitiilor art. 20
alin. 2 din Legea nr. 15/1990, este necesara stabilirea imprejurarii daca
bunurile din litigiu au facut parte "din patrimoniul societatii
comerciale" ori "au fost dobandite cu alt titlu", ceea ce
constituie o problema de fapt, care trebuie cercetata si determinata de catre
instanta judecatoreasca. Observam insa ca art. 80 alin. (2) teza a doua din
Legea nr. 69/2000 nu distinge in acest sens, dispunand, in mod categoric, ca
"In acelasi timp se reintegreaza fara plata si imobilele care, conform
art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, cu modificarile si completarile
ulterioare, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale, indiferent de
statutul capitalului social al acestora".
Aceasta dispozitie legala ridica o singura problema de fapt, aceea daca
bunurile respective au intrat sau nu in patrimoniul societatii comerciale.
Textul, facand trimitere in mod expres la art. 20 alin. 2 din Legea nr.
15/1990, pe baza caruia bunurile au trecut in patrimoniul societatii
comerciale, vizeaza toate situatiile, nu numai cele in care societatea
comerciala a dobandit bunurile cu alt titlu. In aceasta din urma situatie nici
nu se putea invoca dobandirea dreptului de proprietate. In consecinta, Curtea
trebuia sa retina si sa se pronunte asupra intelesului contrar Constitutiei al
dispozitiei legale examinate.
Prevederile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 au constituit un titlu
legal pentru dobandirea dreptului de proprietate al societatilor comerciale
asupra bunurilor din patrimoniul lor. Astfel, bunurile respective au devenit
proprietatea privata a societatilor comerciale, componente ale capitalului lor
social. Initial toate societatile comerciale vizate de Legea nr. 15/1990 au
fost constituite cu capital integral de stat, iar apoi, prin procesul de
privatizare, au devenit societati comerciale cu capital integral sau partial
privat, iar la vanzarea actiunilor au fost determinate, printre altele, si
valoarea capitalului social, precum si natura bunurilor care compun capitalul.
In opinia noastra, o dispozitie legala prin care se prevad, in mod
obligatoriu si neconditionat, scoaterea unor bunuri din patrimoniul societatilor
comerciale si transferul lor in patrimoniul altui titular al proprietatii
private, chiar daca acesta este succesorul de drept al unui fost titular, dar
de la care au fost trecute bunurile respective in proprietatea unor societati
comerciale, pe baza unui titlu legal, este contrara prevederilor
constitutionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate; la
ocrotirea proprietatii private in mod egal de lege, indiferent de titular;
precum si la conditiile exproprierii, din art. 41 alin. (1) teza intai, alin.
(2) teza intai si alin. (3).
Judecator,
Kozsokar Gabor