DECIZIE   Nr. 261 din 12 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 975 din Codul civil

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 482 din  8 iunie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ion Tiuca             - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 975 din Codul civil, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Grand Orient Ltd" - S.R.L. din Iasi in Dosarul nr. 18.986/2004 al Judecatoriei Iasi.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca textul criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate, intrucat reglementeaza actiunea pauliana, precum si conditiile care trebuie indeplinite pentru promovarea ei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 19 ianuarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 18.986/2004, Judecatoria Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 975 din Codul civil, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Grand Orient Ltd" - S.R.L. din Iasi.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile legale criticate incalca dispozitiile constitutionale invocate, intrucat "creeaza cel putin formal in favoarea unui tert posibilitatea de a desfiinta un act prin care s-a dispus de un atribut al dreptului de proprietate, pe un motiv ce nu este consacrat de Legea fundamentala, respectiv rea-credinta si respectiv frauda creditorului. Or, dispozitiile constitutionale sus-citate stipuleaza imperativ cazurile in care o persoana poate fi deposedata de proprietate sau, dupa caz, in care exercitarea atributiilor dreptului de proprietate poate fi restransa". Autorul exceptiei sustine ca intr-adevar art. 970 din Codul civil consacra regula potrivit careia conventiile trebuie executate cu buna-credinta, insa acest principiu este aplicabil numai raporturilor dintre parti. In opinia sa, nici chiar prevederile art. 1718 din Codul civil, potrivit carora "Oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare", nu pot inlatura neconstitutionalitatea textului criticat, din doua motive. Astfel, art. 975 din Codul civil se aplica bunurilor ce au iesit din patrimoniul debitorului si la momentul instrainarii imobilul nu era indisponibilizat. Or, sustine acesta, orice creditor are la indemana posibilitatea de a solicita fata de debitor luarea unor masuri asiguratorii, iar in situatia in care nu a solicitat aceste masuri, rezulta ca bunurile debitorului nu sunt indisponibilizate si deci pot face obiectul unei conventii civile.
    Instanta de judecata considera ca textul legal criticat este constitutional.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza exceptia ca fiind neintemeiata. In acest sens arata ca prevederea legala criticata nu incalca dispozitiile art. 44 alin. (1) din Constitutie. In acord cu aceste prevederi constitutionale, art. 975 din Codul civil confera creditorului dreptul de a-l impiedica pe debitor sa-l prejudicieze prin acte frauduloase, anume prin acte incheiate cu terti impotriva intereselor sale, punand astfel la indemana acestuia posibilitatea exercitarii actiunii revocatorii (pauliana) direct impotriva tertului dobanditor.
    Avocatul Poporului considera, de asemenea, ca textul de lege criticat este constitutional.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Exceptia are ca obiect prevederile art. 975 din Codul civil, a carui redactare este urmatoarea: "Ei pot asemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor."
    Textul constitutional considerat a fi incalcat este cel al art. 44 alin. (1), (2) si (3), al carui continut este urmatorul:
    - Art. 44 alin. (1), (2) si (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire."
    De asemenea, se sustine ca sunt incalcate si prevederile primului Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Autorul exceptiei critica textul de lege, in esenta, pe motiv ca, datorita revocarii actului incheiat in frauda drepturilor creditorului, ca urmare a efectului actiunii pauliene, este incalcat art. 44 alin. (3) din Constitutie. Considera ca singura posibilitate prevazuta de Constitutie de a lipsi pe cineva de dreptul sau de proprietate este exproprierea.
    Potrivit art. 975 din Codul civil, creditorii pot sa atace, in numele lor personal, actele viclene facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor. Aceasta actiune civila (actiunea pauliana sau revocatorie), prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice facute in frauda drepturilor sale, este indreptata atat impotriva debitorului, cat si impotriva tertului care a beneficiat de pe urma acelui act. Temeiul ei juridic fata de debitor rezida, pe de o parte, in dreptul de gaj general al creditorului asupra bunurilor debitorului, iar pe de alta parte, in ideea ca prin acele acte frauduloase debitorul comite un delict civil impotriva creditorului, delict ale carui consecinte negative trebuie sa le repare. Fata de tertul beneficiar al actului actiunea pauliana isi are temeiul in complicitatea acestuia la frauda, acesta fiind de rea-credinta.
    Avand in vedere caracterele actiunii pauliene (revocatorii), rezulta ca textul de lege criticat nu incalca dreptul de proprietate, ci reglementeaza unul dintre mijloacele juridice pe care creditorul le are la dispozitie in cazul in care cealalta parte, in mod culpabil, nu-si indeplineste obligatia asumata prin conventie, cat si impotriva tertului complice, beneficiar al actelor frauduloase ale debitorului.
    De altfel, asupra constitutionalitatii art. 975 din Codul civil, raportat la textul constitutional invocat in cauza de fata, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 88 din 19 martie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 237 din 9 aprilie 2002, statuand ca interdictia cu privire la crearea, prin mijloace frauduloase, a unei stari de insolvabilitate a debitorului constituie o sanctiune care intervine tocmai pentru a proteja dreptul de proprietate si libertatea contractuala. Asadar, dispozitiile art. 975 din Codul civil instituie o garantie legala a exercitarii de catre debitor a obligatiilor sale cu buna-credinta.
    Atat considerentele, cat si solutia acestei decizii sunt valabile si in cauza de fata, neintervenind elemente noi de natura a determina o modificare a jurisprudentei Curtii in materie.

    Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 975 din Codul civil, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Grand Orient Ltd" - S.R.L. din Iasi in Dosarul nr. 18.986/2004 al Judecatoriei Iasi.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 12 mai 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu