DECIZIE   Nr. 254 din  5 decembrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 101 din 28 februarie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Iuliana Nedelcu        - procuror
    Maria Bratu            - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Valentin Bolocan in Dosarul nr. 980/2000 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
    La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei, precum si a partilor: Curierul National si Maria Teodosiu, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, referitoare la punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 22 din Constitutie, deoarece nu sunt incalcate nici principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice si nici dreptul la viata si la integritate fizica si psihica al inculpatului, autor al exceptiei. Se mai arata ca textul de lege criticat nu contine dispozitii discriminatorii sau de natura sa lezeze principiile si drepturile constitutionale invocate ca temei al exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 12 mai 2000, pronuntata in Dosarul nr. 980/2000, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Valentin Bolocan.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, care prevad ca punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere, sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie referitoare la egalitatea in drepturi si ale art. 22 din Constitutie conform carora integritatea fizica si psihica a persoanei este garantata. Sub acest din urma aspect se invoca faptul ca o data cu pornirea procesului penal, la plangerea prealabila a persoanei vatamate persoana reclamata devine inculpat. Or, arata autorul exceptiei, nu este drept ca in anumite cazuri sa se efectueze acte de urmarire penala inainte de trimiterea in judecata, iar in alte cazuri sa se procedeze in mod diferit.
    Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala este neintemeiata, aratand ca prin instituirea procedurii plangerii prealabile nu se creeaza privilegii pentru persoana vatamata si nu se fac diferentieri in functie de calitatea persoanelor, astfel ca nu se incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, se mai arata ca prin atribuirea calitatii de "inculpat" unei persoane nu se incalca dreptul acesteia la integritate psihica, prevazut la art. 22 din Constitutie, deoarece, potrivit art. 23 din Codul de procedura penala, "inculpat" se numeste persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala si este parte in procesul penal. Sustinerea inculpatului, in sensul ca se incalca egalitatea in drepturi si integritatea psihica, daca faptuitorul devine inculpat in urma plangerii prealabile a persoanei vatamate, iar nu prin rechizitoriul procurorului, este neintemeiata. De asemenea, instanta arata ca egalitatea in drepturi nu inseamna uniformitate si nu este contrara principiului egalitatii consacrat in art. 16 din Constitutie, care nu se opune la instituirea unor reguli speciale, atata timp cat acestea asigura egalitatea juridica a cetatenilor in utilizarea lor.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca exceptia nu este intemeiata, intrucat dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala nu creeaza privilegii sau discriminari, astfel ca nu pot fi considerate ca fiind contrare art. 16 alin. (1) din Constitutie. In continuare se arata ca principiul egalitatii nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele: Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins: "Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plangere."
    Textele constitutionale, invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate, sunt:
    Art. 16 alin. (1)
    "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    Art. 22
    "(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
    (2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
    (3) Pedeapsa cu moartea este interzisa."
    Curtea observa ca, desi autorul exceptiei invoca intregul text al art. 22 din Constitutie, din examinarea cererii prin care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate rezulta ca in realitate au fost avute in vedere numai prevederile alin. (1) al art. 22 din Constitutie.
    Autorul exceptiei considera ca este neconstitutionala institutia plangerii prealabile, conditie necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale, deoarece persoana impotriva careia se formuleaza o astfel de plangere devine automat inculpat; or, considera autorul exceptiei, nu este drept ca in anumite cazuri sa se efectueze acte de urmarire penala inainte de trimiterea in judecata, iar in alte cazuri sa se procedeze in mod diferit.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca nu poate fi retinuta nici una dintre criticile formulate, pentru urmatoarele considerente:
    Conditionarea punerii in miscare a actiunii penale de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate reprezinta o exceptie de la regula generala a oficialitatii procesului penal, inscrisa in art. 2 alin. 2 din Codul de procedura penala. Situatiile in care este necesara plangerea prealabila se impart in doua categorii: in cazul anumitor infractiuni, prevazute expres si limitativ de lege, plangerea prealabila se depune direct la instanta de judecata, iar in cazul altor infractiuni, determinate, de asemenea, prin lege, plangerea trebuie adresata organului de cercetare penala sau procurorului competent, sesizarea instantei urmand sa se faca prin rechizitoriul procurorului. Potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege". Asa fiind, stabilirea infractiunilor in cazul carora este necesara plangerea prealabila, a acelora in care trebuie efectuata urmarirea penala, precum si a acelora in cazul carora sesizarea instantei de judecata se face prin plangerea prealabila directa a persoanei vatamate este lasata de Constitutie la libera optiune a legiuitorului.
    Curtea observa ca in orice proces penal, incepand din momentul declansarii sale (inceperea urmaririi penale sau sesizarea instantei de judecata), sunt implicate diferite parti: invinuit, inculpat, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente - parti care au drepturi si obligatii egale. Norma procedurala penala criticata nu prevede privilegii sau ingradiri ale exercitarii drepturilor procesuale pentru nici una dintre partile procesului penal, iar distinctiile facute intre calitatea partilor nu inseamna nici privilegii si nici discriminari.
    Calitatea procesuala de inculpat este definita la art. 23 din Codul de procedura penala, potrivit caruia: "Persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat." Aceasta calitate de inculpat nu reprezinta o prejudecare a cauzei si nu rastoarna prezumtia de nevinovatie prevazuta la art. 23 alin. (8) din Constitutie, conform caruia "Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata". De asemenea, nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate, care, la fel ca si oricare parte din procesul penal, isi poate exercita dreptul la aparare si poate solicita administrarea oricaror probe legale pentru combaterea sustinerilor formulate in acuzare. In vederea apararii impotriva unor inculpari vadit nefondate sau tendentioase inculpatul are la dispozitie si mijloace de drept penal, avand posibilitatea sa se adreseze organelor de urmarire penala in vederea tragerii la raspundere penala a celor care l-au reclamat, pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, prevazuta la art. 259 din Codul penal.
    Curtea constata, de asemenea, ca art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala nu contravine nici prevederilor art. 22 alin. (1) din Constitutie referitoare la garantarea dreptului la viata, precum si a dreptului la integritate fizica si psihica ale persoanei, deoarece, in mod evident, acest text nu contine dispozitii de natura sa aduca atingere acestor drepturi fundamentale ale omului, obiectul reglementarii sale constituindu-l doar procedura de punere in miscare a actiunii penale numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere.
    De altfel, asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat, statuand ca acest text este constitutional (de exemplu, prin Decizia nr. 161 din 21 septembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 520 din 23 octombrie 2000, si prin Decizia nr. 197 din 12 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 543 din 1 noiembrie 2000).
    Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa determine modificarea acestei jurisprudente, urmeaza ca exceptia sa fie respinsa.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Valentin Bolocan in Dosarul nr. 980/2000 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 5 decembrie 2000.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu