DECIZIE   Nr. 251 din 12 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, 17, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 38 si 44 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 553 din 31 iulie 2003

    Nicolae Popa              - presedinte
    Costica Bulai             - judecator
    Nicolae Cochinescu        - judecator
    Constantin Doldur         - judecator
    Kozsokar Gabor            - judecator
    Petre Ninosu              - judecator
    Lucian Stangu             - judecator
    Ioan Vida                 - judecator
    Florentina Balta          - procuror
    Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, 17, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 38 si 44 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de Ion Popescu in Dosarul nr. 348/2003 al Judecatoriei Targoviste.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, intrucat folosirea notiunii de "contravenient" si procedura prevazuta pentru plangerea impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor nu aduc atingere prezumtiei de nevinovatie si nici nu echivaleaza cu rasturnarea sarcinii probei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 5 martie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 348/2003, Judecatoria Targoviste a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, 17, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 38 si 44 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata, prin avocat, de Ion Popescu intr-o cauza avand ca obiect o plangere impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor este "aproape in intregime neconstitutionala si contrara spiritului tratatelor si pactelor internationale la care Romania a aderat, privind cadrul general de judecare al cauzelor civile si penale". Considera ca, in mod special, dispozitiile criticate rastoarna prezumtia de nevinovatie, recunoscuta de Constitutie, iar "utilizarea in mod constant a notiunii de contravenient semnifica si aduce in fata instantei petentul ca pe o persoana vinovata de savarsirea unei fapte prevazute si sanctionate de lege, fapta care prezinta pericol social si este savarsita cu vinovatie". Prin urmare, ca efect al dispozitiilor legale criticate, se rastoarna si sarcina probei, in defavoarea persoanei care ar trebui sa se bucure de prezumtia de nevinovatie.
    Judecatoria Targoviste apreciaza ca exceptia ridicata nu este intemeiata, deoarece prezumtia de nevinovatie, consacrata de art. 23 alin. (8) din Constitutie, se aplica doar in cadrul procesului penal, fiind prevazuta si de art. 66 din Codul de procedura penala, iar in materie contraventionala se aplica regulile procedurii civile.
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 sunt constitutionale, iar critica potrivit careia dispozitiile ordonantei ar incalca principiul prezumtiei de nevinovatie, consacrat de art. 23 alin. (8) din Constitutie, este nefondata, deoarece acest text constitutional "este aplicabil exclusiv in dreptul penal, nefiind valabil si in materia contraventiilor, care nu mai fac parte, potrivit sistemului nostru de drept, din sfera ilicitului penal".
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 sunt constitutionale. Apreciaza ca sunt nefondate criticile formulate de autorul exceptiei, avand in vedere ca prezumtia de nevinovatie, cu privire la care statueaza art. 23 alin. (8) din Constitutie, "este proprie doar procesului penal, neavand nici o legatura cu cauzele de natura civila, comerciala sau de contencios administrativ, fapt retinut in Decizia Curtii Constitutionale nr. 317 din 20 noiembrie 2001".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 16, 17, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 38 si 44 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002. In esenta, prin aceste dispozitii legale se reglementeaza urmatoarele:
    - art. 16 se refera la continutul procesului-verbal de constatare a contraventiei;
    - art. 17 se refera la lipsa mentiunilor care atrag nulitatea procesului-verbal de contraventie;
    - art. 19 se refera la semnarea procesului-verbal de constatare a contraventiei;
    - art. 21 se refera la aplicarea sanctiunii contraventionale;
    - art. 24 se refera la confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii;
    - art. 25 se refera la comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei;
    - art. 26 se refera la comunicarea instiintarii de plata;
    - art. 27 se refera la comunicarea prin posta a procesului-verbal si a instiintarii de plata;
    - art. 38 se refera la sanctionarea cu avertisment;
    - art. 44 se refera la contraventii savarsite de militari in termen.
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca urmatoarele prevederi constitutionale:
    - art. 23 alin. (8): "Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata."
    De asemenea, a fost invocata si incalcarea art. 6 paragrafele 1 si 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, reglementari care au urmatorul continut:
    "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. [...]
    2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile legale criticate, cu raportare la prevederile constitutionale si reglementarile internationale invocate, Curtea retine ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata si urmeaza sa o respinga.
    In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a invederat faptul ca notiunea de "materie penala in sensul Conventiei" este una autonoma in raport cu sensul dat in legislatiile nationale, iar in scopul aplicarii art. 6 din conventie trebuie sa se tina seama de trei criterii: 1. calificarea faptei in dreptul national; 2. natura faptei; 3. natura si gradul de severitate ale sanctiunii care ar putea fi aplicata persoanei in cauza. In acest sens Curtea a statuat, in cauza Engels si altii contra Olandei, 1976, ca "statului nu ii este suficient sa califice o fapta ca disciplinara pentru a o sustrage obligatiei fundamentale de a asigura un proces echitabil in materie penala". Prin urmare, cu toate ca statul in cauza atribuie un caracter administrativ-disciplinar sau contraventional unei fapte date, aceasta poate fi considerata, in sensul conventiei, ca apartinand de domeniul penal, prin prisma criteriilor mai sus mentionate. De asemenea, in cauza Ozturk contra Germaniei, 1994, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca modul de definire a faptelor in dreptul intern are o valoare relativa, esentiale fiind celelalte doua criterii (natura faptei si gravitatea sanctiunii), oricarui "acuzat" garantandu-i-se dreptul la un proces echitabil, indiferent de calificarea faptei in dreptul intern. In mod similar Curtea s-a pronuntat si in cauzele Campbell si Fell contra Regatului Unit, 1984, Demicoli contra Maltei, 1991, Garyfallou Aebe contra Greciei, 1997, Lauko contra Slovaciei, 1998, precum si Kadubec contra Slovaciei, 1998.
    Referitor la textele criticate de autorul exceptiei, Curtea retine ca, in conformitate cu art. 23 alin. (8) din Constitutie, utilizarea de catre legiuitor a notiunii de "contravenient" in dreptul administrativ sau de "infractor" in dreptul penal nu are semnificatia unei infrangeri a prezumtiei de nevinovatie. Acest principiu constitutional este aplicabil atat in domeniul penal, cat si in cel contraventional, nici o persoana care a savarsit o infractiune (infractor) sau o contraventie (contravenient) neputand fi exclusa de la beneficiul acestei garantii procesuale atat timp cat nu exista o hotarare judecatoreasca de condamnare definitiva.
    Autorului contraventiei i se asigura, fara nici o ingradire, dreptul de a se adresa justitiei, cerand anularea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. Intr-o asemenea situatie este firesc ca el trebuie sa dovedeasca netemeinicia ori nelegalitatea constatarii contraventiei sau a sanctiunii aplicate. Aceasta nu inseamna rasturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general al procedurii civile, potrivit caruia cel ce face o afirmatie in cadrul judecatii trebuie sa o dovedeasca.
    Savarsirea contraventiei se constata nemijlocit de catre agentul constatator, abilitat in acest sens prin actul normativ de stabilire a contraventiei, iar procesul-verbal de constatare are forta probanta pana la dovada contrara, moment pana la care persoana careia i se imputa savarsirea contraventiei are calitatea de contravenient.
    De altfel, cu privire la constitutionalitatea textelor criticate de autorul exceptiei, cu aceeasi motivare, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, si a respins acea exceptie de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Deoarece in cauza de fata nu s-au invederat elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii in aceasta materie, solutia data in decizia mai sus mentionata isi mentine valabilitatea.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (3) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, 17, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 38 si 44 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de Ion Popescu in Dosarul nr. 348/2003 al Judecatoriei Targoviste.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 12 iunie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Madalina Stefania Diaconu