DECIZIE Nr. 243 din 10 iulie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10
raportate la art. 7 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata si modificata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 8 din 10 ianuarie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 10 raportate la art. 7 din Legea locuintei nr. 114/1996,
republicata si modificata, exceptie ridicata de Nicolai Mocanu in Dosarul nr.
3.429/CA/2000 al Curtii de Apel Constanta - Sectia contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei si a celorlalte
parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, precizand ca dispozitiile art. 10 raportate la art. 7
din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata si modificata, nu contravin
prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea
in drepturi, prevederi invocate de autorul exceptiei in motivarea
neconstitutionalitatii textului de lege criticat. Se mai arata ca egalitate nu
inseamna uniformitate, legiuitorul avand posibilitatea de a adopta reglementari
juridice deosebite pentru situatii diferite, fara ca prin prin aceasta sa se
incalce principiul constitutional al egalitatii in drepturi a cetatenilor in
fata legii si a autoritatilor publice. Se invoca in acest sens jurisprudenta
Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 13 decembrie 2000, pronuntata in Dosarul nr.
3.429/CA/2000, Curtea de Apel Constanta - Sectia contencios administrativ a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 10 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata si
modificata, exceptie ridicata de Nicolai Mocanu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16
alin. (1), referitoare la egalitatea in drepturi, deoarece instituie un
tratament discriminatoriu acordand "beneficiul dreptului de a fi scutit pe
timp de 10 ani de plata impozitului pe cladiri de la data dobandirii
locuintelor, doar in favoarea anumitor categorii de persoane, in functie de
varsta, pana la 35 de ani, un anumit statut politic, economic si social,
domiciliu [...]".
Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecata considera ca
aceasta este intemeiata, intrucat art. 10 din Legea nr. 114/1996 "face
distinctie intre diferite categorii de persoane, care sunt scutite de impozit
timp de 10 ani si, in acelasi timp, mentioneaza ca scutirea se aplica numai la
<<locuinte noi>>".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctul de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, considera ca
exceptia este neintemeiata, intrucat "Textul criticat nu contravine art.
16 alin. (1) din Constitutia Romaniei si nu incalca principiul consacrat de
acesta, nu instituie privilegii si discriminari. In ceea ce priveste aplicarea
unui tratament egal, acesta se impune doar pentru situatii egale, prevazute de
lege, iar pentru situatii diferite se impune un tratament diferit. Astfel, toti
cei care se gasesc in situatia prevazuta de alin. 2 al art. 10 din Legea nr.
114/1996, republicata si modificata, <<Proprietarii locuintelor noi,
persoane fizice>> beneficiaza de un tratament egal astfel cum este
prevazut de acelasi text de lege: <<sunt scutiti de plata impozitului pe
cladire timp de 10 ani de la data dobandirii locuintei>>". Se invoca
in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece "Faptul ca legislatia
noastra contine dispozitii care stabilesc unele drepturi sau facilitati pentru
anumite categorii de persoane nu inseamna ca se instituie un tratament
diferentiat si discriminatoriu care contravine art. 16 din Constitutie, astfel
cum sustine autorul exceptiei". Se face referire, printre altele, la
Decizia Curtii Constitutionale nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993, prin
care s-a statuat ca "Principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, asa
incat daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la
situatii diferite tratamentul nu poate fi decat diferit".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere al presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din cererea
formulata de autorul acesteia si din incheierea de sesizare, il constituie
dispozitiile art. 10 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997 si modificata prin
Legea nr. 145 din 27 iulie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 439 din 9 septembrie 1999, si prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 22 din 23 martie 2000, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 129 din 28 martie 2000.
Curtea observa ca autorul exceptiei, desi nu indica expres ca obiect al
criticii de neconstitutionalitate si prevederile art. 7 din Legea locuintei nr.
114/1996, republicata si modificata invoca totusi incalcarea prevederilor art.
16 alin. (1) din Constitutie, in raport cu stabilirea prin art. 7 din lege a
categoriilor de persoane care beneficiaza de facilitatile prevazute la art. 7,
persoane scutite si de plata impozitului pe cladire timp de 10 ani de la data
dobandirii locuintei, conform art. 10 alin. 2 din aceeasi lege. Prin urmare,
Curtea va analiza exceptia de neconstitutionalitate a art. 10 in corelare cu
art. 7 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata si modificata.
Art. 7 din Legea nr. 114/1996, republicata, astfel cum a fost modificat
prin Legea nr. 145 din 27 iulie 1999, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 439 din 9 septembrie 1999, si prin Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 22 din 23 martie 2000, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 129 din 28 martie 2000, are urmatorul cuprins:
"Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite
locuinte cu suprafetele construite prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege,
exercitand controlul asupra pretului de vanzare, in vederea inlesnirii
accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, in urmatoarea
ordine de prioritate:
a) tinerii casatoriti care, la data contractarii locuintei, au, fiecare,
varsta de pana la 35 de ani;
b) persoanele care beneficiaza de facilitati la cumpararea sau construirea
unei locuinte, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicata;
c) persoanele calificate din agricultura, invatamant, sanatate, administratie
publica si culte, care isi stabilesc domiciliul in mediul rural;
d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.
Persoanele din categoriile mentionate la lit. a) - d) pot beneficia de o
subventie de la bugetul de stat, in limitele prevederilor bugetare anuale, in
raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, de pana la 30% din
valoarea locuintei calculata la valoarea finala a acesteia, precum si de plata
in rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferentei fata de pretul final al
locuintei, dupa ce s-au scazut subventia si avansul minim obligatoriu de 10%
achitat de contractant, din valoarea locuintei calculata la data contractarii.
Dobanda la suma avansata din depozitul special, care se restituie in rate,
este de 5% ."
Art. 10 din Legea nr. 114/1996, republicata, are urmatorul cuprins:
"De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiaza, o singura data,
persoanele fizice care, impreuna cu familia, nu au detinut si nu au in
proprietate o locuinta, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 7 lit. c),
sau daca locuinta in care gospodaresc impreuna nu satisface exigentele minimale
de suprafata, prevazute in anexa nr. 1, corespunzator numarului de persoane din
familie.
Proprietarii locuintelor noi, persoane fizice, sunt scutiti de plata
impozitului pe cladire timp de 10 ani de la data dobandirii locuintei.
In cazul instrainarii locuintei in conditiile prezentei legi, noul
proprietar nu mai beneficiaza de scutirea de impozit."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a invocat
incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, text care are urmatorul continut:
"Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
privilegii si fara discriminari."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 10 alin. 2 din Legea nr. 114/1996, republicata, sunt scutiti
de plata impozitului pe cladire timp de 10 ani de la data dobandirii locuintei
proprietarii locuintelor noi, persoane fizice. Acest text este aplicabil
categoriilor de persoane prevazute la art. 7 alin. 1 din aceeasi lege. Autorul
exceptiei de neconstitutionalitate considera discriminatorii aceste dispozitii
deoarece de scutirea de plata impozitului pe cladiri beneficiaza doar anumite
categorii de persoane.
Analizand dispozitiile legale criticate, Curtea constata ca stabilirea unor
inlesniri in realizarea accesului la proprietate asupra locuintei pentru
anumite categorii de persoane, inlesniri determinate de criterii de protectie
sociala, de interesul statului pentru incurajarea intemeierii de familii tinere
si pentru stabilizarea specialistilor in localitatile din mediul rural in care
isi exercita profesiile ori de meritele unor persoane in lupta pentru victoria
Revolutiei din decembrie 1989, de incurajarea constructiei de locuinte noi, nu
reprezinta o discriminare si, prin urmare, nu constituie o incalcare a
principiului egalitatii in drepturi consacrat la art. 16 alin. (1) din
Constitutie. Scutirea de plata impozitului pe cladire timp de 10 ani de la data
dobandirii locuintei, prevazuta la art. 10 alin. 2 din Legea nr. 114/1996,
republicata, constituie una dintre masurile prin care statul isi indeplineste
obligatiile constitutionale prevazute la art. 43 alin. (1), conform caruia
"Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie
sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent", precum
si cele prevazute la art. 134 alin. (2) lit. f), potrivit caruia "Statul
trebuie sa asigure: [...] crearea conditiilor necesare pentru cresterea
calitatii vietii".
In consecinta, Curtea retine ca prin dispozitiile legale criticate nu numai
ca nu se incalca prevederile Constitutiei, ci se aduc la indeplinire obligatii
constitutionale care revin statului.
Pe de alta parte, jurisprudenta Curtii Constitutionale a stabilit, in
deplin acord cu aceea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, ca egalitatea nu
inseamna uniformitate si ca pot fi instituite tratamente juridice distincte
pentru anumite categorii de persoane sau grupuri daca exista o justificare
obiectiva si rezonabila (de exemplu: Decizia Curtii Constitutionale nr. 2/1998,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie
1998, Hotararea CEDO in cazul Rassmussen impotriva Danemarcei - 1984).
De altfel, insasi Carta sociala europeana, revizuita, ratificata de
Romania, care consacra in Partea a V-a, la art. E, nediscriminarea, stabileste
in anexa privind Campul de aplicare a Cartei, in privinta persoanelor
protejate, ca "o diferenta de tratament pe un motiv obiectiv si rezonabil
nu este considerata ca discriminatorie".
In acelasi timp in art. 31 pct. 3, Dreptul la locuinta, din Carta sociala
europeana revizuita, se prevede ca o obligatie a partilor, in vederea
asigurarii exercitarii efective a dreptului la locuinta, de a lua masuri
"sa faca accesibil costul locuintei pentru persoanele care nu dispun de
resurse suficiente".
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10
raportate la art. 7 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata si
modificata, exceptie ridicata de Nicolai Mocanu in Dosarul nr. 3.429/CA/2000 al
Curtii de Apel Constanta - Sectia contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 10 iulie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Marioara Prodan