DECIZIE   Nr. 240 din 10 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 si ale art. 278 din Codul de procedura penala, precum si a dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 504 din 14 iunie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Marinela Minca        - procuror
    Marieta Safta         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 si ale art. 278 din Codul de procedura penala, precum si a dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr. 1.026/P/2004 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Magistratul-asistent refera Curtii ca partea Ioan Porumb a depus la dosar un inscris in care arata ca nu se face vinovat de faptele de care a fost acuzat, precum si faptul ca nu se poate prezenta in fata instantei din cauza varstei inaintate.
    Curtea dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 6 D/2005, avand ca obiect aceeasi exceptie, ridicata de Eugen Lacusta in Dosarul nr. 1.921/P/2004 al aceleiasi instante.
    La apelul nominal este prezent autorul exceptiei personal, lipsind partea Marius Gerard Necula, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate care fac obiectul dosarelor nr. 770 D/2004 si nr. 6 D/2005 au continut identic, pune in discutie, din oficiu, conexarea dosarelor.
    Eugen Lacusta nu se opune masurii conexarii cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 6 D/2005 la Dosarul nr. 770D/2004, care a fost primul inregistrat.
    Cauza fiind in stare de judecata, Eugen Lacusta solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulata.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, pune concluzii de respingere a exceptiei, apreciind ca prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale si nici celor din actele internationale invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin incheierile din 4 octombrie 2004 si 15 noiembrie 2004, pronuntate in dosarele nr. 1.026/P/2004 si nr. 1.921/P/2004, Tribunalul Galati - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 si ale art. 278 din Codul de procedura penala, precum si a dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, ridicata de Marin Frunza si Eugen Lacusta in dosarele mentionate.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in ceea ce priveste prevederile art. 27 din Codul de procedura penala si art. 25 din Legea nr. 92/1992, ca acestea "sunt discriminatorii, totalitare, inchizitoriale", drepturile si principiile invocate nemaifiind garantate "in situatia in care justitiabilul nu poate exercita un recurs efectiv la o instanta nationala".
    In ceea ce priveste art. 278 din Codul de procedura penala, se sustine ca este neconstitutional deoarece "prevede expres si limitativ posibilitatea de a fi controlata solutia data de procuror doar de catre primul procuror al Parchetului din cadrul caruia face parte procurorul care a dat solutia", nu si de "parchetul ierarhic superior si de catre conducatorul Ministerului Public", ceea ce face ca aceste prevederi legale sa incalce "principiul controlului ierarhic, dreptul privind interzicerea discriminarii, principiul universalitatii, principiul statului de drept [...], principiul disponibilitatii".
    Tribunalul Galati - Sectia penala, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neintemeiata. Astfel, in ceea ce priveste art. 25 din Legea nr. 92/1992, abrogat la data ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate, se arata ca dispozitiile sale au fost preluate de art. 40 din Legea nr. 304/2004, potrivit carora "Competenta judecatoriilor, a tribunalelor si a curtilor de apel este stabilita in Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in legi speciale". Aceste prevederi legale sunt considerate de instanta ca fiind in concordanta cu dispozitiile Legii fundamentale, intrucat legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, ca si modalitati de exercitare a drepturilor procedurale. Se face referire, in acest sens, la Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1994 privind liberul acces la justitie al persoanelor in apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.
    Sunt considerate neintemeiate si criticile aduse art. 27 si art. 278 din Codul de procedura penala, intrucat, chiar daca solutia procurorului nu poate fi atacata pana la procurorul general al Romaniei, aceasta este supusa controlului instantelor judecatoresti, simplificarea procedurilor desfasurate in fata organelor parchetului avand ca ratiune tocmai asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale, respectiv celor din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate de autorii exceptiei. In acord cu opinia instantei de judecata, Guvernul considera ca dispozitiile art. 25 din Legea nr. 47/1992, abrogate la data ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate, au fost preluate de art. 40 din Legea nr. 304/2004. Aceste prevederi legale sunt in concordanta cu dispozitiile constitutionale, stabilirea competentei instantelor judecatoresti constituind obligatia constitutionala a legiuitorului, in conformitate cu art. 126 din Legea fundamentala. Totodata se apreciaza ca dispozitiile criticate, care stabilesc competenta tribunalelor, au la baza elemente obiective, fara legatura cu vreunul dintre criteriile discriminarii prevazute de art. 4 alin. (2) din Constitutie, asigurand judecarea de catre instante, in egala masura, a tuturor cauzelor care indeplinesc conditiile prevazute de lege.
    In ceea ce priveste art. 278 din Codul de procedura penala, se arata ca nu incalca liberul acces la justitie, cata vreme, potrivit art. 278^1 din Codul de procedura penala, orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate se poate adresa instantelor pe calea plangerii impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata.
    Avocatul Poporului considera ca art. 27 din Codul de procedura penala, care reglementeaza competenta materiala a tribunalelor, nu aduce atingere, sub nici un aspect, accesului liber la justitie, dreptului partilor la un proces echitabil si solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil, stabilirea regulilor de competenta fiind atributul exclusiv al legiuitorului.
    In ceea ce priveste art. 25 din Legea nr. 92/1992, se constata ca a fost abrogat expres prin Legea nr. 304/2004, retinandu-se incidenta prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora Curtea se pronunta numai asupra exceptiilor de neconstitutionalitate avand ca obiect dispozitii legale in vigoare.
    Referitor la critica art. 278 din Codul de procedura penala, se arata ca, "din sesizarea pe care instanta de judecata a inaintat-o Curtii Constitutionale, nu rezulta textele constitutionale presupus incalcate", fiind incidente prevederile art. 10 din Legea nr. 47/1992, potrivit carora sesizarile adresate Curtii Constitutionale trebuie facute in forma scrisa si motivate.
    In concluzie, Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, in ceea ce priveste dispozitiile art. 27 si art. 278 din Codul de procedura penala, si inadmisibila, in ceea ce priveste art. 25 din Legea nr. 92/1992.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile autorilor exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 27 si ale art. 278 din Codul de procedura penala, precum si dispozitiile art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.
    Textele din Codul de procedura penala criticate ca neconstitutionale au urmatorul continut:
    - Art. 27: "Tribunalul:
    1. judeca in prima instanta:
    a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 174 - 177, 179, art. 189 alin. 3, art. 190, art. 197 alin. 3, art. 209 alin. 3 si 4, art. 211 alin. 2, 2^1 si 3, art. 212, art. 215 alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 254, 255, 257, 266 - 270, 273 - 276 cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, art. 279^1, 298, 312 si 317, precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive;
    b) infractiunile savarsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei persoane;
    c) infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale;
    d) infractiunea de spalare a banilor;
    e) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar;
    f) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
    2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in prima instanta, cu exceptia celor privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a);
    3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
    4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.";
    - Art. 278: "Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
    In cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau al ordonantei ori, dupa caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 si art. 249 alin. 2.
    Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala ori de incetare a urmaririi penale, se comunica persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.
    Dispozitiile art. 275 - 277 se aplica in mod corespunzator."
    Art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, abrogat la data sesizarii Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, avea urmatorul continut:
    "(1) Curtile de apel judeca, in prima instanta, cauzele date in competenta lor prin lege.
    (2) Ca instante de apel, curtile judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale.
    (3) Ca instante de recurs, curtile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege."
    Dispozitiile art. 27 din Codul de procedura penala si cele ale art. 25 din Legea nr. 92/1992 sunt criticate fata de prevederile constitutionale ale art. 1, referitoare la statul roman, ale art. 11, privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 15, privind universalitatea drepturilor si libertatilor fundamentale, ale art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 124, privind infaptuirea justitiei, si ale art. 126, privind instantele judecatoresti, cu raportare la prevederile din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale cuprinse in art. 6, care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, in art. 13, privind dreptul la un recurs efectiv, in art. 14, privind interzicerea discriminarii, si in art. 17, referitoare la interzicerea abuzului de drept.
    Prevederile art. 278 din Codul de procedura penala sunt considerate contrare dispozitiilor constitutionale ale art. 1, referitoare la statul roman, ale art. 11, privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 15, privind universalitatea drepturilor si libertatilor fundamentale, ale art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 131, referitoare la rolul Ministerului Public, si ale art. 132, privind statutul procurorilor, cu raportare la prevederile din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale cuprinse in art. 14, privind interzicerea discriminarii, si in art. 17, referitoare la interzicerea abuzului de drept.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata urmatoarele:
    I. In ceea ce priveste critica dispozitiilor art. 27 din Codul de procedura penala, privind competenta tribunalului, Curtea observa ca exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in contextul in care autorii acesteia contesta competenta tribunalului de a solutiona recursul impotriva hotararii pronuntate de instanta in solutionarea plangerii intemeiate pe dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura penala. In opinia autorilor exceptiei, competenta de solutionare a recursului, in aceasta situatie, apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Ca urmare, criticile formulate trebuie analizate in acest context, care explica si interesul promovarii exceptiei de neconstitutionalitate, autorii exceptiei fiind nemultumiti de solutia legislativa consacrata de textul criticat. Or, asa cum a statuat in mod constant Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, stabilirea competentei, precum si instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti sunt de competenta exclusiva a legiuitorului, in temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie, care, referindu-se la competenta instantelor judecatoresti si la procedura de judecata, stabileste ca acestea "sunt prevazute numai de lege". Reglementarea de catre legiuitor, in temeiul prerogativelor sale constitutionale, a competentei tribunalului nu aduce nici o atingere dispozitiilor constitutionale, respectiv celor din documentele internationale invocate de autorii exceptiei.
    Astfel, nu poate fi retinuta nici o contradictie intre art. 27 din Codul de procedura penala si dispozitiile constitutionale ale art. 124 privind infaptuirea justitiei, respectiv cele ale art. 126 privind instantele judecatoresti, in contextul general al principiilor statului de drept, consfintite de art. 1 din Legea fundamentala. Aceasta intrucat, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, "Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege", tribunalul fiind una dintre aceste instante judecatoresti, respectiv o "instanta nationala", in sensul art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Art. 27 din Codul de procedura penala nu incalca dreptul la un proces echitabil, prevazut de art. 21 alin. (3) din Constitutie, precum si de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si nici dreptul la un recurs efectiv, prevazut de art. 13 din aceeasi conventie, intrucat nu inlatura posibilitatea inculpatilor de a beneficia de drepturile si garantiile procesuale instituite prin lege, in cadrul unui proces public, judecat de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita prin lege, intr-un termen rezonabil, conditii care sunt asigurate si in situatia judecarii cauzelor, respectiv a recursurilor, de catre tribunale, potrivit competentei lor, stabilita prin lege.
    Dispozitiile criticate nu contin privilegii sau discriminari in raport cu criteriile egalitatii in drepturi inscrise in art. 4 din Constitutie, astfel incat nu poate fi retinuta nici critica formulata in raport de art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind interzicerea discriminarii.
    In sfarsit, cata vreme art. 27 din Codul de procedura penala nu contravine normelor internationale invocate, nu poate fi primita nici sustinerea privind incalcarea prevederilor cuprinse in art. 11 si in art. 20 din Constitutie, referitoare la dreptul international si dreptul intern, respectiv la tratatele internationale privind drepturile omului.
    Cat priveste art. 15 din Constitutie, precum si art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea abuzului de drept, invocate de asemenea in motivarea criticii art. 27 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca nu au incidenta in cauza, autorii exceptiei marginindu-se de altfel sa invoce aceste dispozitii, fara a arata in ce consta incalcarea lor.
    II. Criticile referitoare la art. 278 din Codul de procedura penala nu pot fi retinute, intrucat acest text legal, care reglementeaza plangerea contra actelor procurorului, nu numai ca nu aduce atingere prevederilor constitutionale referitoare la rolul Ministerului Public si la statutul procurorilor, ci constituie o concretizare a acestora, dand expresie chiar principiului controlului ierarhic ce guverneaza activitatea procurorilor, reglementat de art. 132 alin. (1) din Legea fundamentala. Faptul ca legiuitorul nu a prevazut in textul criticat posibilitatea persoanei interesate de a sesiza organele superioare din ierarhia Ministerului Public, dupa solutionarea nefavorabila a plangerii sale de catre procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat, nu este de natura sa aduca atingere nici dispozitiilor constitutionale privind statul de drept, cata vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurarii actelor procurorului de catre instantele judecatoresti. In acest sens, art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala reglementeaza tocmai posibilitatea formularii plangerii la instanta de judecata impotriva acelor acte prin care procurorul solutioneaza cauza penala fara ca aceasta sa mai ajunga in fata instantei, respectiv impotriva "rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei, ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale date de procuror", asigurand astfel deplinul acces la justitie al persoanei interesate, asadar realizarea unui drept al cetateanului, ce reprezinta o valoare suprema, garantata in statul de drept, in conformitate cu art. 1 din Constitutie.
    Art. 278 din Codul de procedura penala, in temeiul caruia orice persoana vatamata in drepturile sale prin masuri sau acte ale procurorului are posibilitatea sa le atace in conditiile legii, nu contine privilegii sau discriminari in raport de criteriile egalitatii in drepturi prevazute de art. 4 din Legea fundamentala. Asa fiind, nu poate fi retinuta nici pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind interzicerea discriminarii, si, prin urmare, nici a celor cuprinse in art. 11 si in art. 20 din Constitutie, referitoare la dreptul international si dreptul intern, respectiv la tratatele internationale privind drepturile omului.
    Prevederile art. 15 din Constitutie, precum si cele ale art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea abuzului de drept, nu au incidenta in cauza.
    III. Cat priveste dispozitiile art. 25 din Legea nr. 92/1992, criticate, de asemenea, de autorii exceptiei, Curtea constata ca acestea erau abrogate la data ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate, prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004. Asa fiind si intrucat, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, [...]", sub acest aspect exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, in temeiul alin. (6) al art. 29 din Legea nr. 47/1992.

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 si ale art. 278 din Codul de procedura penala, ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr. 1.026/P/2004 al Tribunalului Galati - Sectia penala si de Eugen Lacusta in Dosarul nr. 1.921/P/2004 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    2. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, ridicata de aceiasi autori in aceleasi cauze.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 mai 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Marieta Safta