DECIZIE Nr. 240 din 10 mai 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 si ale
art. 278 din Codul de procedura penala, precum si a dispozitiilor art. 25 din
Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 504 din 14 iunie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Marinela Minca - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 27 si ale art. 278 din Codul de procedura penala, precum si
a dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr. 1.026/P/2004 al
Tribunalului Galati - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Magistratul-asistent refera Curtii ca partea Ioan Porumb a depus la dosar
un inscris in care arata ca nu se face vinovat de faptele de care a fost
acuzat, precum si faptul ca nu se poate prezenta in fata instantei din cauza
varstei inaintate.
Curtea dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 6 D/2005, avand ca obiect
aceeasi exceptie, ridicata de Eugen Lacusta in Dosarul nr. 1.921/P/2004 al
aceleiasi instante.
La apelul nominal este prezent autorul exceptiei personal, lipsind partea
Marius Gerard Necula, fata de care procedura de citare a fost legal
indeplinita.
Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate care fac
obiectul dosarelor nr. 770 D/2004 si nr. 6 D/2005 au continut identic, pune in
discutie, din oficiu, conexarea dosarelor.
Eugen Lacusta nu se opune masurii conexarii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului
nr. 6 D/2005 la Dosarul nr. 770D/2004, care a fost primul inregistrat.
Cauza fiind in stare de judecata, Eugen Lacusta solicita admiterea
exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulata.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, pune concluzii de
respingere a exceptiei, apreciind ca prevederile legale criticate nu contravin
dispozitiilor constitutionale si nici celor din actele internationale invocate
ca fiind incalcate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin incheierile din 4 octombrie 2004 si 15 noiembrie 2004, pronuntate in
dosarele nr. 1.026/P/2004 si nr. 1.921/P/2004, Tribunalul Galati - Sectia
penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 27 si ale art. 278 din Codul de procedura penala, precum si
a dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, ridicata de Marin Frunza si Eugen Lacusta in dosarele
mentionate.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in ceea ce
priveste prevederile art. 27 din Codul de procedura penala si art. 25 din Legea
nr. 92/1992, ca acestea "sunt discriminatorii, totalitare,
inchizitoriale", drepturile si principiile invocate nemaifiind garantate "in
situatia in care justitiabilul nu poate exercita un recurs efectiv la o
instanta nationala".
In ceea ce priveste art. 278 din Codul de procedura penala, se sustine ca
este neconstitutional deoarece "prevede expres si limitativ posibilitatea
de a fi controlata solutia data de procuror doar de catre primul procuror al
Parchetului din cadrul caruia face parte procurorul care a dat solutia",
nu si de "parchetul ierarhic superior si de catre conducatorul
Ministerului Public", ceea ce face ca aceste prevederi legale sa incalce
"principiul controlului ierarhic, dreptul privind interzicerea
discriminarii, principiul universalitatii, principiul statului de drept [...],
principiul disponibilitatii".
Tribunalul Galati - Sectia penala, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de
neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neintemeiata. Astfel, in ceea
ce priveste art. 25 din Legea nr. 92/1992, abrogat la data ridicarii exceptiei
de neconstitutionalitate, se arata ca dispozitiile sale au fost preluate de art.
40 din Legea nr. 304/2004, potrivit carora "Competenta judecatoriilor, a
tribunalelor si a curtilor de apel este stabilita in Codul de procedura civila,
cu modificarile si completarile ulterioare, si in Codul de procedura penala, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si in legi speciale".
Aceste prevederi legale sunt considerate de instanta ca fiind in concordanta cu
dispozitiile Legii fundamentale, intrucat legiuitorul poate institui, in
considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, ca si
modalitati de exercitare a drepturilor procedurale. Se face referire, in acest
sens, la Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1994 privind liberul
acces la justitie al persoanelor in apararea drepturilor, libertatilor si intereselor
lor legitime, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din
16 martie 1994.
Sunt considerate neintemeiate si criticile aduse art. 27 si art. 278 din
Codul de procedura penala, intrucat, chiar daca solutia procurorului nu poate fi
atacata pana la procurorul general al Romaniei, aceasta este supusa controlului
instantelor judecatoresti, simplificarea procedurilor desfasurate in fata
organelor parchetului avand ca ratiune tocmai asigurarea respectarii dreptului
la un proces echitabil.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
intrucat textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale,
respectiv celor din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, invocate de autorii exceptiei. In acord cu opinia
instantei de judecata, Guvernul considera ca dispozitiile art. 25 din Legea nr.
47/1992, abrogate la data ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate, au fost
preluate de art. 40 din Legea nr. 304/2004. Aceste prevederi legale sunt in
concordanta cu dispozitiile constitutionale, stabilirea competentei instantelor
judecatoresti constituind obligatia constitutionala a legiuitorului, in
conformitate cu art. 126 din Legea fundamentala. Totodata se apreciaza ca
dispozitiile criticate, care stabilesc competenta tribunalelor, au la baza
elemente obiective, fara legatura cu vreunul dintre criteriile discriminarii
prevazute de art. 4 alin. (2) din Constitutie, asigurand judecarea de catre
instante, in egala masura, a tuturor cauzelor care indeplinesc conditiile
prevazute de lege.
In ceea ce priveste art. 278 din Codul de procedura penala, se arata ca nu
incalca liberul acces la justitie, cata vreme, potrivit art. 278^1 din Codul de
procedura penala, orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate
se poate adresa instantelor pe calea plangerii impotriva rezolutiilor sau
ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata.
Avocatul Poporului considera ca art. 27 din Codul de procedura penala, care
reglementeaza competenta materiala a tribunalelor, nu aduce atingere, sub nici
un aspect, accesului liber la justitie, dreptului partilor la un proces
echitabil si solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil, stabilirea
regulilor de competenta fiind atributul exclusiv al legiuitorului.
In ceea ce priveste art. 25 din Legea nr. 92/1992, se constata ca a fost
abrogat expres prin Legea nr. 304/2004, retinandu-se incidenta prevederilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora Curtea se pronunta
numai asupra exceptiilor de neconstitutionalitate avand ca obiect dispozitii
legale in vigoare.
Referitor la critica art. 278 din Codul de procedura penala, se arata ca,
"din sesizarea pe care instanta de judecata a inaintat-o Curtii
Constitutionale, nu rezulta textele constitutionale presupus incalcate",
fiind incidente prevederile art. 10 din Legea nr. 47/1992, potrivit carora
sesizarile adresate Curtii Constitutionale trebuie facute in forma scrisa si motivate.
In concluzie, Avocatul Poporului considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, in ceea ce priveste dispozitiile art.
27 si art. 278 din Codul de procedura penala, si inadmisibila, in ceea ce
priveste art. 25 din Legea nr. 92/1992.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile
autorilor exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
27 si ale art. 278 din Codul de procedura penala, precum si dispozitiile art.
25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.
Textele din Codul de procedura penala criticate ca neconstitutionale au
urmatorul continut:
- Art. 27: "Tribunalul:
1. judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 174 - 177, 179, art. 189
alin. 3, art. 190, art. 197 alin. 3, art. 209 alin. 3 si 4, art. 211 alin. 2,
2^1 si 3, art. 212, art. 215 alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 254, 255,
257, 266 - 270, 273 - 276 cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, art.
279^1, 298, 312 si 317, precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca
obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive;
b) infractiunile savarsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei
persoane;
c) infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi
speciale;
d) infractiunea de spalare a banilor;
e) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul
bancar;
f) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale
pronuntate de judecatorii in prima instanta, cu exceptia celor privind
infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a);
3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale
pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin.
2 lit. a), precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din
circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.";
- Art. 278: "Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor
efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se
rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al
parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al
Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale
procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale
procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie
ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia,
plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
In cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau al ordonantei ori,
dupa caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de
incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la
comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie, persoanelor interesate,
potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 si art. 249 alin. 2.
Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva
rezolutiilor sau ordonantelor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de
scoatere de sub urmarire penala ori de incetare a urmaririi penale, se comunica
persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.
Dispozitiile art. 275 - 277 se aplica in mod corespunzator."
Art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, abrogat la
data sesizarii Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate prin
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, avea urmatorul
continut:
"(1) Curtile de apel judeca, in prima instanta, cauzele date in
competenta lor prin lege.
(2) Ca instante de apel, curtile judeca apelurile declarate impotriva
hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale.
(3) Ca instante de recurs, curtile de apel judeca recursurile declarate
impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze
prevazute de lege."
Dispozitiile art. 27 din Codul de procedura penala si cele ale art. 25 din
Legea nr. 92/1992 sunt criticate fata de prevederile constitutionale ale art.
1, referitoare la statul roman, ale art. 11, privind dreptul international si
dreptul intern, ale art. 15, privind universalitatea drepturilor si
libertatilor fundamentale, ale art. 20, referitoare la tratatele internationale
privind drepturile omului, ale art. 124, privind infaptuirea justitiei, si ale
art. 126, privind instantele judecatoresti, cu raportare la prevederile din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
cuprinse in art. 6, care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, in art.
13, privind dreptul la un recurs efectiv, in art. 14, privind interzicerea
discriminarii, si in art. 17, referitoare la interzicerea abuzului de drept.
Prevederile art. 278 din Codul de procedura penala sunt considerate
contrare dispozitiilor constitutionale ale art. 1, referitoare la statul roman,
ale art. 11, privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 15,
privind universalitatea drepturilor si libertatilor fundamentale, ale art. 20,
referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art.
131, referitoare la rolul Ministerului Public, si ale art. 132, privind
statutul procurorilor, cu raportare la prevederile din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale cuprinse in art. 14,
privind interzicerea discriminarii, si in art. 17, referitoare la interzicerea
abuzului de drept.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata
urmatoarele:
I. In ceea ce priveste critica dispozitiilor art. 27 din Codul de procedura
penala, privind competenta tribunalului, Curtea observa ca exceptia de
neconstitutionalitate a fost ridicata in contextul in care autorii acesteia
contesta competenta tribunalului de a solutiona recursul impotriva hotararii
pronuntate de instanta in solutionarea plangerii intemeiate pe dispozitiile
art. 278^1 din Codul de procedura penala. In opinia autorilor exceptiei,
competenta de solutionare a recursului, in aceasta situatie, apartine Inaltei
Curti de Casatie si Justitie. Ca urmare, criticile formulate trebuie analizate
in acest context, care explica si interesul promovarii exceptiei de
neconstitutionalitate, autorii exceptiei fiind nemultumiti de solutia
legislativa consacrata de textul criticat. Or, asa cum a statuat in mod
constant Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, stabilirea competentei,
precum si instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor
judecatoresti sunt de competenta exclusiva a legiuitorului, in temeiul art. 126
alin. (2) din Constitutie, care, referindu-se la competenta instantelor
judecatoresti si la procedura de judecata, stabileste ca acestea "sunt
prevazute numai de lege". Reglementarea de catre legiuitor, in temeiul
prerogativelor sale constitutionale, a competentei tribunalului nu aduce nici o
atingere dispozitiilor constitutionale, respectiv celor din documentele
internationale invocate de autorii exceptiei.
Astfel, nu poate fi retinuta nici o contradictie intre art. 27 din Codul de
procedura penala si dispozitiile constitutionale ale art. 124 privind
infaptuirea justitiei, respectiv cele ale art. 126 privind instantele
judecatoresti, in contextul general al principiilor statului de drept,
consfintite de art. 1 din Legea fundamentala. Aceasta intrucat, potrivit art.
126 alin. (1) din Constitutie, "Justitia se realizeaza prin Inalta Curte
de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de
lege", tribunalul fiind una dintre aceste instante judecatoresti,
respectiv o "instanta nationala", in sensul art. 13 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Art. 27 din Codul de procedura penala nu incalca dreptul la un proces
echitabil, prevazut de art. 21 alin. (3) din Constitutie, precum si de art. 6
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, si nici dreptul la un recurs efectiv, prevazut de art. 13 din
aceeasi conventie, intrucat nu inlatura posibilitatea inculpatilor de a
beneficia de drepturile si garantiile procesuale instituite prin lege, in
cadrul unui proces public, judecat de catre o instanta independenta, impartiala
si stabilita prin lege, intr-un termen rezonabil, conditii care sunt asigurate
si in situatia judecarii cauzelor, respectiv a recursurilor, de catre
tribunale, potrivit competentei lor, stabilita prin lege.
Dispozitiile criticate nu contin privilegii sau discriminari in raport cu
criteriile egalitatii in drepturi inscrise in art. 4 din Constitutie, astfel
incat nu poate fi retinuta nici critica formulata in raport de art. 14 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
privind interzicerea discriminarii.
In sfarsit, cata vreme art. 27 din Codul de procedura penala nu contravine
normelor internationale invocate, nu poate fi primita nici sustinerea privind
incalcarea prevederilor cuprinse in art. 11 si in art. 20 din Constitutie,
referitoare la dreptul international si dreptul intern, respectiv la tratatele
internationale privind drepturile omului.
Cat priveste art. 15 din Constitutie, precum si art. 17 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare
la interzicerea abuzului de drept, invocate de asemenea in motivarea criticii
art. 27 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca nu au incidenta in
cauza, autorii exceptiei marginindu-se de altfel sa invoce aceste dispozitii,
fara a arata in ce consta incalcarea lor.
II. Criticile referitoare la art. 278 din Codul de procedura penala nu pot
fi retinute, intrucat acest text legal, care reglementeaza plangerea contra actelor
procurorului, nu numai ca nu aduce atingere prevederilor constitutionale
referitoare la rolul Ministerului Public si la statutul procurorilor, ci
constituie o concretizare a acestora, dand expresie chiar principiului
controlului ierarhic ce guverneaza activitatea procurorilor, reglementat de
art. 132 alin. (1) din Legea fundamentala. Faptul ca legiuitorul nu a prevazut
in textul criticat posibilitatea persoanei interesate de a sesiza organele
superioare din ierarhia Ministerului Public, dupa solutionarea nefavorabila a
plangerii sale de catre procurorul ierarhic superior celui care a emis actul
atacat, nu este de natura sa aduca atingere nici dispozitiilor constitutionale
privind statul de drept, cata vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurarii
actelor procurorului de catre instantele judecatoresti. In acest sens, art.
278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala reglementeaza tocmai posibilitatea
formularii plangerii la instanta de judecata impotriva acelor acte prin care
procurorul solutioneaza cauza penala fara ca aceasta sa mai ajunga in fata
instantei, respectiv impotriva "rezolutiei de neincepere a urmaririi
penale sau a ordonantei, ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de
sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale date de procuror",
asigurand astfel deplinul acces la justitie al persoanei interesate, asadar
realizarea unui drept al cetateanului, ce reprezinta o valoare suprema,
garantata in statul de drept, in conformitate cu art. 1 din Constitutie.
Art. 278 din Codul de procedura penala, in temeiul caruia orice persoana
vatamata in drepturile sale prin masuri sau acte ale procurorului are
posibilitatea sa le atace in conditiile legii, nu contine privilegii sau
discriminari in raport de criteriile egalitatii in drepturi prevazute de art. 4
din Legea fundamentala. Asa fiind, nu poate fi retinuta nici pretinsa incalcare
a dispozitiilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, privind interzicerea discriminarii, si, prin urmare,
nici a celor cuprinse in art. 11 si in art. 20 din Constitutie, referitoare la
dreptul international si dreptul intern, respectiv la tratatele internationale
privind drepturile omului.
Prevederile art. 15 din Constitutie, precum si cele ale art. 17 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
referitoare la interzicerea abuzului de drept, nu au incidenta in cauza.
III. Cat priveste dispozitiile art. 25 din Legea nr. 92/1992, criticate, de
asemenea, de autorii exceptiei, Curtea constata ca acestea erau abrogate la
data ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate, prin Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004. Asa fiind si intrucat, potrivit art. 29
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor
ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea
unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o
ordonanta in vigoare, [...]", sub acest aspect exceptia de
neconstitutionalitate este inadmisibila, in temeiul alin. (6) al art. 29 din
Legea nr. 47/1992.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 si
ale art. 278 din Codul de procedura penala, ridicata de Marin Frunza in Dosarul
nr. 1.026/P/2004 al Tribunalului Galati - Sectia penala si de Eugen Lacusta in
Dosarul nr. 1.921/P/2004 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
2. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
ridicata de aceiasi autori in aceleasi cauze.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 10 mai 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Marieta Safta