DECIZIE   Nr. 236 din  5 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 122/1998, ordonanta republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 469 din  1 iulie 2003

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Aurelia Popa             - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998, republicata, exceptie ridicata de Mihai Dumitru Mucenicu in Dosarul nr. 1.295/2001 al Judecatoriei Sebes, judetul Alba.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, sustinand ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. Astfel, avand in vedere dispozitiile art. 1 alin. (3) si ale art. 54 din Constitutie, care prevad ca drepturile si libertatile cetatenilor reprezinta valori supreme, garantate, care trebuie exercitate cu buna-credinta, reglementarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare prin care partile se inteleg, printr-un act secret, sa se plateasca un pret mai mare decat cel care se declara in actul autentic nu face decat sa dea expresie acestor principii constitutionale, lipsind de temei critica de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 31 ianuarie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 1.295/2001, Judecatoria Sebes, judetul Alba, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998, republicata, exceptie ridicata de Mihai Dumitru Mucenicu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca, potrivit Codului civil, contractele sinalagmatice au putere de lege intre partile contractante, cu conditia sa fie materializate intr-un inscris din care sa rezulte obligatiile partilor, doar existenta viciilor de consimtamant fiind de natura a atrage nulitatea unei conventii. Se arata ca, din punct de vedere al naturii juridice, fapta de a declara un pret mai mic decat cel real constituie simulatie, care, in conformitate cu art. 1175 din Codul civil, este permisa in dreptul nostru, simulatia nefiind prin ea insasi o cauza de nulitate a actului secret dintre parti.
    De altfel, art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 are aceeasi finalitate ca si art. 12 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, prin care s-a urmarit pedepsirea celor care, desfasurand o activitate din care realizeaza venituri, se sustrag de la plata obligatiilor fiscale, in intregime sau in parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile sau taxabile. Insa, potrivit art. 3 lit. k) din Ordonanta Guvernului nr. 85/1997, veniturile obtinute din vanzarea bunurilor imobile nu sunt impozabile, astfel incat declararea unui pret mai mic nu poate constitui evaziune fiscala, de natura a prejudicia statul si interesele nationale, pentru a justifica interventia Guvernului in raporturile de drept privat existente intre partile contractante. Se mai apreciaza ca drepturilor si libertatilor fundamentale consacrate in art. 29 si 30 din Constitutie nu li se pot opune interesele nationale vizand activitatea financiara, fara a se incalca principiile generale cuprinse in art. 1 alin. (3) din Constitutie si principiul egalitatii armelor, consacrat de Declaratia Universala a Drepturilor Omului, intrucat se acorda Guvernului si instantelor judecatoresti mai multe drepturi decat cetatenilor.
    Judecatoria Sebes arata ca, prin derogare de la regula generala a inopozabilitatii, in cazul in care cumparatorul, de coniventa cu vanzatorul, declara, la incheierea unui act autentic de vanzare-cumparare, un pret mai mic decat cel platit in realitate, in scopul eludarii legii taxei judiciare de timbru, simulatia este sanctionata cu nulitatea absoluta.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate, se apreciaza ca aceasta este neintemeiata, intrucat atat libertatea constiintei, cat si libertatea de exprimare au in vedere, in exclusivitate, valorile intelectuale ale personalitatii umane, astfel incat introducerea de catre legiuitor a sanctiunii nulitatii absolute in materia actelor juridice, atunci cand partile din acel act au convenit sa eludeze legea taxei de timbru, prin declararea in actul public a unui pret fictiv, mai mic decat cel precizat in actul secret, nu poate contraveni libertatilor consacrate de art. 29 si 30 din Constitutie.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul arata ca libertatea constiintei si libertatea de exprimare reprezinta drepturi personale nepatrimoniale, or, stabilirea regimului actelor juridice cu caracter patrimonial incheiate de parti cu eludarea legii nu poate fi privita in legatura cu cele doua libertati consacrate constitutional. Se mai arata ca art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 nu numai ca nu incalca prevederile constitutionale invocate, dar este in deplina concordanta cu alin. (1) al art. 41 din Constitutie, potrivit caruia continutul si limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege, precum si cu art. 54, conform caruia drepturile si libertatile constitutionale trebuie exercitate cu buna-credinta.
    Prin urmare, se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Avocatul Poporului considera critica de neconstitutionalitate ca fiind nefondata si arata ca a trata in mod echivalent libertatea constiintei si libertatea de exprimare cu aceea a stipularii anumitor clauze intr-un contract sinalagmatic inseamna a aseza, practic, pe acelasi plan doua genuri de activitati fara vreo legatura intre ele: pe de o parte, o activitate cu caracter exclusiv patrimonial, iar pe de alta parte, consacrarea si garantarea pe cale constitutionala a libertatii fiecarui cetatean de a-si exprima, pe orice cale si in mod liber, opiniile, gandurile si credintele, care se adreseaza valorilor intelectuale ale personalitatii umane.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998, aprobata cu modificari prin Legea nr. 122/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 226 din 19 iunie 1998, ordonanta republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002, dandu-se textelor o noua numerotare. Textul legal criticat are urmatorul continut:
    - Art. 6: "(1) Este nula vanzarea prin care partile se inteleg, printr-un act secret, sa se plateasca un pret mai mare decat cel care se declara in actul autentic.
    (2) Nulitatea prevazuta la alin. (1) se extinde atat asupra actului secret, cat si asupra actului autentic.
    (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si in cazul contractului de inchiriere, avand ca obiect un bun imobil, prin care partile au convenit, printr-un act secret, sa se plateasca o chirie mai mare decat cea care se declara in actul autentic care se inregistreaza la organul fiscal teritorial.
    (4) Taxa de timbru platita, dupa caz, la valoarea pretului sau a chiriei declarate in actul autentic nu se restituie."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca urmatoarele prevederi constitutionale:
    - Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.";
    - Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.";
    - Art. 29. "(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
    (2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.
    (3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
    (4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
    (5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
    (6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.";
    - Art. 30: "(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.
    (2) Cenzura de orice fel este interzisa.
    (3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
    (4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
    (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.
    (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
    (7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
    (8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, prin art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998, republicata, se instituie o sanctiune civila pentru manopera frauduloasa constand in mentionarea intr-un contract de vanzare-cumparare sau de inchiriere a unui imobil a unei contraprestatii (pret sau chirie) de valoare inferioara celei convenite a fi efectuate in realitate, in contul vanzarii sau inchirierii bunului. Prin urmare, in cazul autentificarii actelor intre vii translative ale dreptului de proprietate si ale altor drepturi reale, al caror obiect este evaluabil in bani, deghizarea partiala a valorii in scopul fraudarii fiscului se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contractului, respectiv a actului secret si a actului public.
    Cazul reglementat de textul de lege criticat reprezinta, de fapt, o simulatie si, chiar daca aceasta nu este prohibita in sine de lege, este de principiu ca ori de cate ori prin intermediul sau se urmareste un scop ilicit, cum ar fi fraudarea legii, potrivit principiului "fraus omnia corrumpit", operatia devine ilicita in intregime, iar actul juridic care ii da expresie este lipsit de eficienta juridica, fiind lovit de nulitate absoluta.
    Or, art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998, republicata, are in vedere o asemenea ipoteza, simulatia pretului urmarind eludarea dispozitiilor legale privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, potrivit carora cuantumul taxelor este stabilit in functie de valoarea operatiei supuse taxarii.
    Chiar facand abstractie de posibila sa conotatie penala, o asemenea manopera constituie un delict civil, ceea ce, evident, inlatura orice posibila legitimare a sa in considerarea unui drept sau a unei libertati si, totodata, impune instituirea, in ceea ce o priveste, a unui regim juridic sanctionator. Asa fiind, textul legal dedus controlului nu contravine, ci, dimpotriva, da expresie prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie.
    Independent de aceste consideratii, prohibitia unei simulatii, utilizata in scopul eludarii unor dispozitii legale imperative, nu are cum si nici de ce sa contravina art. 20 din Constitutie, intrucat nici o norma internationala si nici art. 29 si 30 din Legea fundamentala nu ofera ocrotire unei atare conduite, fiind de neconceput a considera ca libertatea constiintei si libertatea de exprimare ar putea include in sfera lor de protectie dreptul de a induce in eroare autoritatile publice, in scopul sustragerii de la plata unor taxe instituite de lege.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998, republicata, exceptie ridicata de Mihai Dumitru Mucenicu in Dosarul nr. 1.295/2001 al Judecatoriei Sebes, judetul Alba.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 5 iunie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu