DECIZIE   Nr. 233 din 21 noiembrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Decretului Consiliului de Stat nr. 251/1978 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, modificat prin Legea nr. 28/1990

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 128 din 14 martie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Gabriela Ghita         - procuror
    Maria Bratu            - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Decretului Consiliului de Stat nr. 251/1978 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, modificat prin Legea nr. 28/1990, exceptie ridicata de Aurel Mastacan in Dosarul nr. 2.367/1999 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor (Aurel Mastacan si Directia generala de munca si protectie sociala a judetului Buzau), fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, considerand ca prin dispozitiile legale criticate nu se incalca prevederile art. 16 alin. (1) si nici ale art. 43 alin. (2) din Constitutie, intrucat si alte categorii socioprofesionale beneficiaza de reglementari speciale privind drepturile de asigurari sociale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 9 februarie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 2.367/1999, Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Decretului Consiliului de Stat nr. 251/1978 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, exceptie ridicata de Aurel Mastacan.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca prin dispozitiile criticate se incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece pensiile si celelalte drepturi de asigurari sociale pentru salariati sunt stabilite potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala. In opinia autorului exceptiei Legea nr. 3/1977 ar trebui sa se aplice si in ceea ce priveste pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, deoarece considera ca "Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat asimileaza pe avocati cu salariatii in ceea ce priveste stabilirea drepturilor la pensie". Autorul invoca, de asemenea, reglementarile internationale in domeniu - fara insa a le mentiona, considerand ca neaplicarea acestor reglementari contravine prevederilor art. 20 din Constitutie. De asemenea, afirma ca dispozitiile Decretului Consiliului de Stat nr. 251/1978 contravin si art. 43 alin. (2) din Constitutie, fara insa a motiva in ce consta aceasta incalcare.
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ, exprimandu-si opinia, arata ca exceptia este nefondata, intrucat existenta unui sistem de pensionare propriu unei anumite categorii socioprofesionale nu contravine principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca Decretul nr. 251/1978 cuprinde reglementari privind pensiile avocatilor, constituind o lege speciala in domeniu. Faptul ca o anumita categorie socioprofesionala, si anume cea a avocatilor, beneficiaza de un sistem de pensionare propriu nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. In continuare Guvernul arata ca dispozitiile criticate nu contravin nici prevederilor art. 43 alin. (2) din Legea fundamentala, deoarece prin acest act normativ sunt reglementate drepturile ce se cuvin avocatilor privind asigurarile sociale; in concluzie, se sustine ca reglementarea acestor drepturi printr-o lege speciala constituie tocmai o aplicare a prevederilor constitutionale potrivit carora formele de asistenta sociala sunt prevazute de lege.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, sustinerile autorului exceptiei, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Decretului Consiliului de Stat nr. 251/1978 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, modificat prin Legea nr. 28/1990, dispozitii care, in opinia autorului exceptiei, ar contraveni prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 43 alin. (2) din Constitutie.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca asupra unor dispozitii din Decretul nr. 251/1978 s-a pronuntat anterior prin Decizia nr. 32 din 13 aprilie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 15 septembrie 1994, prin care:
    - a admis in parte exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 teza a doua din Decretul Consiliului de Stat nr. 251/1978, constatand ca aceste dispozitii referitoare la interdictia primirii in avocatura a pensionarilor din alte sectoare de activitate sunt abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie, fiind contrare art. 38, 43 si 49 din Constitutie;
    - a respins exceptia de neconstitutionalitate referitoare la art. 49 din acelasi decret.
    Avand in vedere prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, conform carora "Nu pot face obiectul exceptiei [...] prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale", rezulta ca, potrivit alin. (6) al aceluiasi articol, exceptia referitoare la dispozitiile art. 5 alin. 1 teza a doua din Decretul Consiliului de Stat nr. 251/1978 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor urmeaza sa fie respinsa ca fiind inadmisibila.
    In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte dispozitii ale Decretului Consiliului de Stat nr. 251/1978, Curtea constata urmatoarele:
    I. O prima critica de neconstitutionalitate se refera la faptul ca dispozitiile Decretului Consiliului de Stat nr. 251/1978 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari". Se considera ca dispozitiile criticate incalca principiul constitutional al egalitatii in drepturi, intrucat pensiile si celelalte drepturi de asigurari sociale pentru salariati sunt stabilite prin Legea nr. 3/1977, act normativ care, in opinia autorului exceptiei, ar trebui aplicat si avocatilor.
    Curtea Constitutionala constata ca acest motiv de neconstitutionalitate nu poate fi retinut, deoarece existenta sistemului propriu de asigurari sociale ale avocatilor, diferit de cel al asigurarilor sociale de stat, reprezinta o solutie bazata pe optiunea legiuitorului, care are la baza diferentele existente, pe de o parte, intre statutul avocatilor care exercita o profesie libera si independenta, cu o organizare si functionare independente, si, pe de alta parte, statutul salariatului ale carui raporturi juridice cu unitatea care l-a angajat sunt reglementate de Codul muncii.
    Sub acest aspect nu poate fi primita sustinerea autorului exceptiei potrivit careia Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat ii asimileaza pe avocati cu salariatii in ceea ce priveste stabilirea drepturilor de pensie. Potrivit art. 28 din Legea nr. 51/1995 avocatul este indreptatit la asigurare sociala in conditiile prevazute de legea Casei de Asigurari a Avocatilor, care, potrivit art. 70 din Legea nr. 51/1995, are scopul stabilirii si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora, cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.
    Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa referitoare la principiul egalitatii in fata legii si al nediscriminarii, a stabilit constant, in deplin acord cu jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, ca principiul egalitatii nu este sinonim cu uniformitatea si ca pentru situatii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscandu-se dreptul la diferenta. Astfel sunt, de exemplu: Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993, si Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997.
    In acelasi sens Curtea Constitutionala, dand curs dispozitiilor art. 11 si 20 din Constitutie, referitoare la raportul dintre reglementarile interne si cele internationale, constata ca principiul egalitatii isi gaseste expresia in numeroase acte internationale, printre care unul dintre cele mai recente este Carta sociala europeana revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996 si ratificata de Romania prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999.
    II. Cea de-a doua critica de neconstitutionalitate se refera la incalcarea prevederilor art. 43 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora "Cetatenii au dreptul la pensie [...] si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege". In opinia autorului exceptiei existenta sistemului propriu de asigurari sociale ale avocatilor ar reprezenta o privare a acestor persoane de dreptul la pensie ori la alte forme de asigurare sociala.
    Curtea constata ca nici acest motiv de neconstitutionalitate nu poate fi retinut, intrucat alin. (2) al art. 43 din Constitutie trebuie inteles in sensul ca formele de asistenta sociala fiind prevazute de lege, este la latitudinea legiuitorului organizarea sistemului sau a sistemelor in cadrul carora cetatenii isi realizeaza drepturile de asigurari sociale. Or, prevederile legale criticate sunt menite sa asigure tocmai realizarea acestui drept. Aceasta nu are insa semnificatia ca un sistem unic de pensionare nu ar fi posibil, cu conditia, bineinteles, ca el sa fie stabilit prin lege; intr-adevar Constitutia nu cuprinde prevederi privind organizarea formelor de asigurari sociale ori de asistenta sociala, lasand aceasta pe seama legii.
    In acest sens este solutia adoptata prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care consacra principiul unicitatii sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, principiu potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de drept [art. 2 lit. a) din lege].

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 teza a doua din Decretul Consiliului de Stat nr. 251/1978 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, modificat prin Legea nr. 28/1990, exceptie ridicata de Aurel Mastacan in Dosarul nr. 2.367/1999 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.
    2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate privind celelalte dispozitii ale Decretului nr. 251/1978, exceptie ridicata de acelasi autor.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 21 noiembrie 2000.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu