DECIZIE   Nr. 231 din 21 aprilie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 184 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 442 din 25 mai 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Florentina Balta       - procuror
    Claudia Margareta Nita - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 184 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Forsaga" - S.R.L. din Suceava in Dosarul nr. 3.300/2004 al Judecatoriei Campulung Moldovenesc.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu contravin normelor constitutionale invocate. Astfel, se arata ca reglementarea suspendarii facultative, si nu de drept, a executarii unui act administrativ fiscal contestat are in vedere solutionarea cu celeritate a cauzelor specifice acestui domeniu si nu este de natura a incalca regimul constitutional al protectiei proprietatii private, consacrat de art. 44 din Legea fundamentala. Mai mult, se precizeaza ca suspendarea solicitata poate fi acordata in conditiile in care organul competent apreciaza aceasta cerere ca fiind temeinic justificata.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale atacate fata de art. 23 alin. (11) din Constitutie, se arata ca acestea nu au incidenta in cauza.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 13 decembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 3.300/2004, Judecatoria Campulung Moldovenesc a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 179 din Codul de procedura fiscala. Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Forsaga" - S.R.L. din Suceava intr-o cauza avand ca obiect o contestatie la executare.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 179 din Codul de procedura fiscala incalca normele constitutionale ale art. 23 alin. (11), referitoare la prezumtia de nevinovatie, precum si pe cele ale art. 44 alin. (2) si ale art. 136 alin. (5) din Constitutie, privind protectia proprietatii private. Astfel, se precizeaza ca, potrivit dispozitiilor criticate, "o eventuala contestatie a unei persoane impotriva unui act constatator prin care s-au stabilit obligatii fiscale in favoarea statului nu suspenda executarea actului respectiv", ceea ce reprezinta o grava incalcare a dreptului de proprietate privata. Se mai sustine ca un act constatator ilegal poate fi executat inainte ca organele competente in materie sa pronunte o decizie definitiva de solutionare a contestatiei impotriva acelui act. In continuare, autorul exceptiei face referiri cu privire la circumstantele de fapt ale cauzei, aratand, in esenta, ca organele fiscale de control abuzeaza de prevederile criticate, tergiversand solutionarea contestatiilor si provocand, in cele din urma, prin imobilizarea sumelor ilegal retinute, incapacitatea de plata si, in consecinta, falimentul firmelor executate.
    Judecatoria Campulung Moldovenesc apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, intrucat textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor din Constitutie invocate. Precizand mai intai ca, in urma republicarii Codului de procedura fiscala, art. 179 a devenit art. 184, arata ca art. 23 alin. (11) din Constitutie, invocat de autorul exceptiei in motivarea sa, nu are incidenta in domeniul dreptului civil sau fiscal, deoarece acest articol reglementeaza un principiu fundamental al procesului penal, gasindu-si, prin urmare, aplicabilitatea doar in materia dreptului penal si procesual penal. De asemenea, textele de lege criticate nu incalca nici prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (2), intrucat, in temeiul art. 184 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, organul de solutionare a contestatiei poate dispune suspendarea executarii, daca cererea este apreciata ca justificata. Se mai mentioneaza ca legiuitorul a prevazut in aceste cazuri o suspendare facultativa, si nu de drept a executarii, cu scopul de a restrange posibilitatea exercitarii cu rea-credinta a contestatiei la executare, formulata exclusiv in scopul tergiversarii executarii.
    Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se apreciaza ca suspendarea facultativa prevazuta de textele de lege criticate reprezinta tocmai o masura de prevenire si limitare a eventualelor abuzuri in exercitarea cu rea-credinta a contestatiei la executare. Insa, potrivit alin. (2) al art. 184 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, daca cererea de suspendare este temeinic justificata, organul de solutionare a contestatiei poate dispune, in functie de cazul individual, suspendarea executarii, astfel ca dispozitiile atacate sunt in deplin acord cu normele constitutionale invocate.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate fata de art. 23 alin. (11) din Constitutie, se arata ca acesta reglementeaza un principiu fundamental al procesului penal, neavand incidenta in speta dedusa judecatii.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, pentru urmatoarele argumente:
    In legatura cu pretinsa incalcare a art. 23 alin. (11) din Constitutie, se arata ca aceste prevederi nu au incidenta in cauza, fiind aplicabile numai in domeniul dreptului penal si numai persoanelor fizice.
    Dispozitiile art. 184 alin. (2) din actul normativ criticat consacra suspendarea facultativa a executarii actului administrativ fiscal in scopul evitarii abuzurilor de drept si exercitarii cu rea-credinta a contestatiei, o eventuala suspendare de drept a executarii actului administrativ fiscal determinand amanarea realizarii creantelor fiscale. Asa fiind, textele de lege criticate nu contravin art. 44 alin. (2) din Constitutie, "cu atat mai mult cu cat din interpretarea sistematica a dispozitiilor Legii fundamentale rezulta ca limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege". In plus, se arata ca, potrivit art. 2 alin. (3) din Codul de procedura fiscala si in lipsa dispozitiilor exprese ale acestuia, suspendarea executarii se poate solicita in conditiile art. 403 din Codul de procedura civila.
    Cat priveste sustinerile autorului exceptiei referitoare la incalcarea dreptului de proprietate prin faptul ca, in cazul admiterii contestatiei debitorului fiscal, Ministerul Finantelor Publice nu restituie sumele executate, se apreciaza ca acestea reprezinta chestiuni de aplicare a legii asupra carora se pronunta numai instanta de judecata, si nu cea de contencios constitutional.
    In sprijinul acestor argumente sunt invocate deciziile nr. 176 din 20 aprilie 2004 si nr. 409 din 12 octombrie 2004, prin care Curtea Constitutionala a mai analizat textele de lege criticate in prezenta cauza, stabilind ca acestea nu contravin normelor si principiilor constitutionale.
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 184 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala sunt constitutionale. Astfel, se arata ca textele de lege criticate nu contravin sub nici un aspect dreptului la proprietate privata, consacrat de art. 44 alin. (2) din Constitutie. In acest sens se sustine ca "legiuitorul ordinar este competent sa reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principala conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitari rezonabile cu valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat". In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate fata de dispozitiile art. 23 alin. (11) din Legea fundamentala, se apreciaza ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece invocarea prezumtiei de nevinovatie nu are relevanta in cauza de fata.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 184 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004. Aceste prevederi au urmatorul continut:
    - Art. 184: Suspendarea executarii actului administrativ fiscal
    "(1) Introducerea contestatiei pe calea administrativa de atac nu suspenda executarea actului administrativ fiscal.
    (2) Organul de solutionare a contestatiei poate suspenda executarea actului administrativ atacat pana la solutionarea contestatiei, la cererea temeinic justificata a contestatorului.
    (3) Daca se suspenda executarea unei decizii referitoare la baza de impunere, atunci se va suspenda si executarea deciziei de impunere ulterioare.
    (4) Organele de solutionare pot dispune instituirea masurilor asiguratorii de catre organul fiscal competent in conditiile prezentului cod."
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate autorul invoca incalcarea normelor constitutionale ale art. 23 alin. (11), ale art. 44 alin. (2) teza intai, precum si pe cele ale art. 136 alin. (5), care au urmatorul continut:
    - Art. 23 alin. (11): "Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.";
    - Art. 44 alin. (2) teza intai: "Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.";
    - Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice."
    Examinand textul de lege criticat, raportat la normele constitutionale invocate, Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata si urmeaza a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:
    Critica de neconstitutionalitate vizeaza caracterul facultativ al suspendarii executarii unui act administrativ fiscal constatator de impunere, suspendare solicitata o data cu introducerea contestatiei impotriva respectivului act. In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, suspendarea prevazuta de dispozitiile art. 184 din ordonanta criticata, avand caracter facultativ, si nu obligatoriu, de drept, incalca in mod grav atat prezumtia de nevinovatie, prevazuta de art. 23 alin. (11) din Constitutie, cat si regimul constitutional de protectie a proprietatii private, consacrat in art. 44 si in art. 136 alin. (5) din aceasta. Se sustine ca, in conditiile in care sumele retinute prin actul constatator al organului de control fiscal sunt imobilizate cel putin pana la momentul pronuntarii deciziei definitive cu privire la contestatia formulata de debitor impotriva acelui act administrativ fiscal, exista riscul declansarii starii de incapacitate de plata sau de faliment al societatii comerciale executate, fiind afectat astfel dreptul de proprietate al acestora.
    Examinandu-se exceptia de neconstitutionalitate, raportat la normele constitutionale invocate, se constata ca dispozitiile de lege criticate stabilesc procedura de solutionare a contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale, precum si posibilitatea suspendarii, la cererea temeinic justificata a contestatorului, a executarii actului constatator atacat. Totodata, se observa ca, desi autorul exceptiei invoca neconstitutionalitatea art. 184 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, critica formulata priveste doar dispozitiile alin. (1) al acestui articol, care stabilesc, cu titlu de regula generala, faptul ca simpla introducere a unei contestatii pe calea administrativa de atac nu suspenda, in mod automat, executarea acelui act administrativ fiscal. Examinandu-se insa si celelalte dispozitii ale art. 184 - pe care autorul exceptiei omite a le avea in vedere -, se constata ca la alin. (2) este prevazuta si exceptia de la regula stabilita in alin. (1), respectiv posibilitatea suspendarii executarii actului administrativ fiscal pana la solutionarea contestatiei, daca organul competent sa solutioneze contestatia apreciaza cererea ca temeinic justificata. Pe de alta parte, debitorul in cauza are posibilitatea de a se adresa instantei judecatoresti pentru a solicita suspendarea executarii in cadrul procedurii prevazute in art. 403 din Codul de procedura civila. In consecinta, sustinerile autorului exceptiei privind consecintele grave aduse patrimoniului unei societati comerciale executate, ca urmare a refuzului de plano al suspendarii executarii actului administrativ fiscal contestat pana la pronuntarea deciziei definitive de catre organul competent, sunt, pentru cele aratate mai sus, lipsite de temei legal si, cu atat mai mult, lipsite de temei constitutional.
    Caracterul facultativ si nu obligatoriu, de drept, al suspendarii executarii unui act administrativ fiscal contestat are in vedere tocmai solutionarea cu celeritate a unor cauze specifice acestui domeniu, prin evitarea exercitarii cu rea-credinta a dreptului de a contesta un astfel de act. Legiuitorul a prevazut insa si posibilitatea ca, examinand cererile formulate si apreciindu-le ca temeinic justificate, organul competent sa acorde suspendarea executarii actului administrativ fiscal contestat, prevenindu-se astfel situatii care, in practica, ar putea prejudicia in mod grav patrimoniul societatii comerciale executate.
    In ceea ce priveste invocarea de catre autorul exceptiei a art. 23 alin. (11) din Constitutie, se constata ca aceste dispozitii nu au incidenta in cauza de fata, intrucat prezumtia de nevinovatie este un principiu ce guverneaza procesul penal, fara a se aplica, deci, si procedurii contencioase fiscale sau administrative.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 184 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Forsaga" - S.R.L. din Suceava in Dosarul nr. 3.300/2004 al Judecatoriei Campulung Moldovenesc.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 21 aprilie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Claudia Margareta Nita