DECIZIE Nr. 230 din 3 iunie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin.
2 din Codul penal, ale art. 279 si 284 din Codul de procedura penala si ale
art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 501 din 10 iulie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 213 alin. 2 din Codul penal, ale art. 279 si art. 284 din
Codul de procedura penala si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, exceptie
ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr. 9.414/2001 al Judecatoriei Galati.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata,
sustinand ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin.
(1) din Constitutie, deoarece se instituie un tratament juridic egal pentru
toate persoanele aflate in aceeasi situatie, fara nici o deosebire. Totodata,
arata ca nu sunt incalcate nici dispozitiile art. 21 si 24 din Constitutie,
referitoare la accesul liber la justitie si, respectiv, dreptul la aparare,
intrucat partile beneficiaza de dreptul de a formula aparari (prin ridicarea de
exceptii procesuale, prezentarea de probe, exercitarea cailor de atac etc.), in
deplin acord cu prevederile constitutionale. Mai arata ca nu se poate sustine
nici incalcarea art. 51 din Constitutie, deoarece procesul penal se desfasoara
pe baza unor reguli stabilite prin lege.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 17 ianuarie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 9.414/2001,
Judecatoria Galati a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. 2 din Codul penal, ale
art. 279 si 284 din Codul de procedura penala si ale art. 23 din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
republicata. Exceptia a fost ridicata de Marin Frunza, parte civila in dosarul
mentionat, avand ca obiect un proces de abuz de incredere.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textele de
lege mentionate incalca drepturi si principii constitutionale prevazute in art.
1 alin. (3), referitoare la Romania ca stat de drept, in art. 4, referitoare la
unitatea poporului si egalitatea intre cetateni, in art. 11, referitoare la
dreptul international si dreptul intern, in art. 15, referitoare la
universalitatea drepturilor, in art. 16, referitoare la egalitatea in drepturi,
in art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului,
in art. 21, referitoare la accesul liber la justitie, in art. 24, referitoare
la dreptul la aparare, in art. 51, referitoare la respectarea Constitutiei si a
legilor, si in art. 144 alin. (1) lit. c), referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate. De asemenea, autorul exceptiei sustine ca drepturile
constitutionale enumerate ii sunt vatamate prin faptul ca actiunea penala
pentru infractiunea de abuz de incredere nu poate fi pusa in miscare si din
oficiu si ca plangerea prealabila trebuie introdusa in termen de doua luni
direct la instanta de judecata. Se mai arata ca, potrivit art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, "unora dintre justitiabili nu li se inainteaza
exceptia la Curtea Constitutionala, iar altora exceptia este trimisa Curtii
Constitutionale", ceea ce constituie o discriminare.
Judecatoria Galati arata ca dispozitiile art. 213 alin. 2 din Codul penal
au fost instituite in beneficiul partii vatamate si nu incalca egalitatea in
fata legii. Nici art. 279 din Codul de procedura penala nu este de natura sa
aduca atingere drepturilor fundamentale ale omului. La fel, dispozitiile art.
284 din Codul de procedura penala, referitoare la termenul de introducere a
plangerii prealabile, nu pot reprezenta o incalcare a libertatilor omului, ci
fixeaza un termen rezonabil in care persoana vatamata poate introduce plangerea
prealabila. In ce priveste art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
referitoare la procedura exceptiei de neconstitutionalitate, criteriile aduse
nu au legatura cu acest articol, iar impotriva incheierii instantei, privitoare
la exceptia ridicata, partea interesata poate exercita calea de atac o data cu
fondul. Dispozitiile art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, au ca scop
prevenirea exercitarii abuzive a unor astfel de drepturi, asa incat nu se poate
afirma ca ar incalca libertatile fundamentale ale omului.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in
conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata
sub toate aspectele. Legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili regulile
de desfasurare a procesului penal, solutie ce rezulta din prevederile
constitutionale ale art. 125 alin. (3) din Constitutie. In situatii deosebite,
legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedura, precum si modalitati de
exercitare a drepturilor procesuale, cum este cazul procedurii plangerii
prealabile.
Avocatul Poporului considera, de asemenea, ca dispozitiile art. 213 alin. 2
din Codul penal si ale art. 279 si 284 din Codul de procedura penala sunt
constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctul lor
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
213 alin. 2 din Codul penal, ale art. 279 si 284 din Codul de procedura penala
si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, republicata. Textele legale criticate ca neconstitutionale
sunt urmatoarele:
- Art. 213 alin. 2 din Codul penal: "Daca bunul este proprietate
privata, cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte al
statului, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala." (Prin
Decizia nr. 177 din 15 decembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999, Curtea Constitutionala a
constatat ca dispozitia "cu exceptia cazului cand acesta este in intregime
sau in parte al statului" din art. 213 alin. 2 din Codul penal este
neconstitutionala.);
- Art. 279 alin. 1 si 2 lit. a) din Codul de procedura penala:
"Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea
prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea
prevede ca este necesara astfel de plangere.
Plangerea prealabila se adreseaza:
a) instantei de judecata, in cazul infractiunilor prevazute de Codul penal
in art. 180, 184 alin. 1, 193, 205, 206, 210, 213 si 220, daca faptuitorul este
cunoscut. Cand faptuitorul este necunoscut, persoana vatamata se poate adresa
organului de cercetare penala pentru identificarea lui.";
- Art. 284 din Codul de procedura penala: "In cazul infractiunilor
pentru care legea prevede ca este necesara o plangere prealabila, aceasta
trebuie sa fie introdusa in termen de 2 luni din ziua in care persoana vatamata
a stiut cine este faptuitorul.
Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni
curge de la data cand persoana indreptatita a reclama a stiut cine este
faptuitorul."
Autorul exceptiei sustine ca aceste dispozitii sunt contrare mai multor
prevederi constitutionale: art. 1 alin. (3), art. 4, 11, 15, 16, 20, 21, 24, 51
si art. 144 alin. (1) lit. c). Intr-o motivare sumara si confuza, autorul
exceptiei arata ca dispozitiile art. 213 alin. 2 din Codul penal, care prevad
ca actiunea penala, pentru aceasta infractiune, poate fi pusa in miscare numai
la plangerea prealabila, precum si dispozitiile art. 279 si 284 din Codul de
procedura penala, care prevad procedura si termenul de introducere a plangerii
prealabile, il impiedica sa-si realizeze drepturile garantate de Constitutie.
Cu privire la dispozitiile art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, autorul
exceptiei se refera la posibilitatea pe care o are instanta in fata careia s-a
ridicat exceptia de neconstitutionalitate de a respinge exceptia ca
inadmisibila, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala [potrivit art. 23 alin.
(6) din Legea nr. 47/1992, republicata], de unde trage concluzia ca se creeaza
o discriminare intre justitiabilii a caror exceptie este trimisa spre
solutionare Curtii Constitutionale si cei a caror exceptie este respinsa de
instanta ca inadmisibila.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata, deoarece, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie,
competenta si procedura de judecata, deci si procedura plangerii prealabile,
sunt stabilite de lege. Pe de alta parte, instituirea acestei proceduri este
determinata de ratiuni de politica penala. Ea se instituie pentru acele
infractiuni la care persoana vatamata nu doreste, de cele mai multe ori,
aducerea in fata justitiei a conflictului de drept creat prin savarsirea
infractiunii, motiv pentru care legea a prevazut ca actiunea penala, pentru
aceste infractiuni, sa nu fie pusa in miscare si exercitata decat in urma
manifestarii explicite de vointa, in acest sens, din partea persoanei vatamate.
Fara aceasta manifestare de vointa conflictul de drept penal se stinge fara a
fi adus in justitie, solutie deopotriva convenabila persoanei vatamate si
societatii, interesata in solutionarea temeinica, reala si definitiva a
conflictelor interumane. Procedura plangerii prealabile nu poate fi contrara
drepturilor persoanei vatamate, pe care, dimpotriva, le serveste pe deplin. De
asemenea, reglementarea plangerii prealabile prin dispozitiile art. 279 si 284
din Codul de procedura penala nu aduce atingere nici unuia dintre principiile
sau dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, care reglementeaza procedura solutionarii exceptiilor de
neconstitutionalitate, acestea, pe de o parte, nu au legatura cu solutionarea
cauzei, iar pe de alta parte, nu sunt contrare prevederilor constitutionale.
Criticile de neconstitutionalitate fiind neintemeiate, exceptia urmeaza sa
fie respinsa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. 2
din Codul penal, ale art. 279 si 284 din Codul de procedura penala si ale art.
23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, republicata, exceptia ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr.
9.414/2001 al Judecatoriei Galati.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 3 iunie 2003.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu