DECIZIE Nr.
229 din 9 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 404 1 si art. 581 alin. 3 din Codul
de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 295 din 6 mai 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4041 şi
art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Sinica Tiptiş şi Neculai Tiptiş în Dosarul nr.
7.699/231/2009 al Judecătoriei Focşani.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public,
care pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată. In acest sens, invocă
jurisprudenţa constantă a Curţii în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 13 august 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 7.699/231/2009, Judecătoria
Focşani a sesizat Curtea Constituţională pentru
soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 4041
şi ale art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Sinica Tiptiş şi Neculai Tiptiş.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorii arată
că dispoziţiile art. 4041 din Codul de procedură
civilă sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 44 din
Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, deoarece prin acest text „se permite
restabilirea situaţiei anterioare, chiar şi în ipoteza în care cel executat
nu poate justifica niciun titlu de proprietate asupra bunului din care a fost
evacuat, spre deosebire de titularul dreptului de proprietate". De
asemenea, consideră autorul excepţiei, „dispoziţiile art. 581
alin. 3 din Codul de procedură civilă care permit instanţei
necitarea părţilor încalcă dreptul la apărare şi
dreptul la un proces echitabil, prevăzute de art. 21 alin. (3) şi
art. 24 din Constituţie, precum şi de art. 6 paragraful 1 din
convenţie".
Judecătoria Focşani apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca
fiind neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 4041 şi art. 581 alin. 3 din
Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul
conţinut:
- Art. 4041; „In toate cazurile în care
se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea
silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin
restabilirea situaţiei anterioare acesteia.
Bunurile asupra cărora s-a făcut
executarea se vor restitui celui îndreptăţit.
In cazul în care executarea silită s-a
făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va
face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare,
actualizată în funcţie de rata inflaţiei, cu excepţia
situaţiei când îşi găseşte aplicare art. 449.";
-Art. 581 alin. 3: „Ordonanţa va putea fi
dată şi fără citarea părţilor şi chiar
atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de
urgenţă şi cu precădere. Pronunţarea se poate amâna cu
cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore
de la pronunţare."
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21, art. 24 şi
art. 44 din Constituţie, precum şi art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Primul Protocol
adiţional la convenţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea observă că, prin Decizia nr. 558 din 16 decembrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 25
ianuarie 2005, a reţinut că dispoziţiile art. 4041
din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în
care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea
silită. Desfiinţarea acestor acte putea fi dispusă numai de
instanţa judecătorească, în urma examinării temeiniciei
şi legalităţi lor. La soluţionarea cererii de întoarcere a
executării, de asemenea, numai instanţele judecătoreşti
sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită
este sau nu îndreptăţit să obţină restituirea bunului
ori a valorii luate prin executarea silită. In această privinţă,
art. 4041 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede
că „Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui
celui îndreptăţit". Creditorul are dreptul neîngrădit de a
cere în justiţie valorificarea creanţelor sale şi, la nevoie,
executarea silită a acestora, iar debitorul şi orice altă
persoană interesată au dreptul să conteste, tot în
justiţie, titlul executoriu şi executarea silită
însăşi.
De altfel, în jurisprudenţa sa, prin Decizia nr.
227 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 482 din 28 mai 2004, Curtea a reţinut că procedura
contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente pentru
protecţia dreptului de proprietate al tuturor părţilor implicate
în proces, prin însuşi faptul că le oferă posibilitatea de a
contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul
admiterii contestaţiei şi desfiinţării titlului executoriu
sau a înseşi executării silite, persoanele interesate au dreptul la
întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare
acesteia.
De asemenea, Curtea reţine că s-a
pronunţat în numeroase cazuri şi asupra
constituţionalităţii dispoziţiilor art. 581 din Codul de
procedură civilă, raportate la prevederile art. 24 din
Constituţie şi la cele ale art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
De exemplu, prin Decizia nr. 1.235 din 20 decembrie 2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 14 februarie 2008, s-a
reţinut că prin procedura de urgenţă instituită de
art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce
vreo îngrădire dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a
libertăţilor şi a intereselor sale legitime, ci dimpotrivă,
se creează posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim
de a se adresa justiţiei în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui
drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube
iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru
înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Totodată, posibilitatea atacării cu recurs a ordonanţei
preşedinţiale sau a contestării executării acesteia,
posibilitate prevăzută de art. 582 din Codul de procedură
civilă, constituie un argument în plus în favoarea deplinei
respectări a dreptului la apărare.
Curtea reţine că legiuitorul poate institui
reguli speciale de procedură - cum este aceea că ordonanţa va
putea fi dată şi fără citarea părţilor - în
considerarea unor situaţii deosebite. Astfel, specificul ordonanţei
preşedinţiale este dat de faptul că măsurile luate pe
această cale presupun urgenţa, sunt vremelnice, iar instanţa de
judecată nu poate să judece fondul dreptului. Prin urmare, Curtea
constată că este pe deplin justificată soluţia
legislativă privind posibilitatea judecării ordonanţei
preşedinţiale şi fără citarea părţilor,
dispoziţiile art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă
fiind constituţionale.
Intrucât nu au apărut împrejurări noi, care
să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii
Constituţionale în această materie, soluţia adoptată în
precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiază
îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 4041 şi art. 581 alin. 3 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Sinica Tiptiş
şi Neculai Tiptiş în Dosarul nr. 7.699/231/2009 al Judecătoriei
Focşani.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 9 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu