DECIZIE   Nr. 223 din  3 iulie 2001

referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a prevederilor art. 78, art. 79 si ale art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 603 din 26 septembrie 2001

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 78, art. 79 si ale art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "International Trading System" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 7.609/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala.
    La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, reprezentat de consilier juridic Lucian Bagiu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita. Curtea dispune sa se faca apelul si in Dosarul nr. 80C/2001, avand ca obiect aceeasi exceptie, ridicata de Societatea Comerciala "Farom Italgom" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 7.608/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala. La apelul nominal in acest dosar este prezent autorul exceptiei, reprezentat de consilier juridic Lucian Bagiu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita. De asemenea, Curtea dispune sa se faca apelul si in dosarele nr. 82C/2001 si nr. 83C/2001, al caror obiect il constituie tot exceptiile de neconstitutionalitate a prevederilor art. 78, art. 79 si ale art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, republicata, exceptii ridicate de Societatea Comerciala "Otez Impex" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 7.615/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala si de Societatea Comerciala "Lux Production" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 7.605/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala. La apelul nominal este prezent pentru autorii exceptiilor consilier juridic Lucian Bagiu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita. Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public, in temeiul art. 164 din Codul de procedura civila, pune concluzii de conexare a dosarelor nr. 80C/2001, nr. 82C/2001 si nr. 83C/2001. Curtea, in temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, raportat la art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea dosarelor nr. 80C/2001, nr. 82C/2001 si nr. 83C/2001 la Dosarul nr. 79C/2001.
    Reprezentantul autorilor exceptiilor de neconstitutionalitate solicita admiterea acestora pentru considerentele expuse in notele scrise depuse in dosarele instantei de judecata.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiate, intrucat apreciaza ca dispozitiile de lege criticate nu contravin textelor din Constitutie invocate ca fiind incalcate. Se considera insa ca judecatorul-sindic nu realizeaza activitate de judecata si, in consecinta, nu are competenta de a sesiza Curtea Constitutionala cu exceptii de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
    Prin incheierile din 17 ianuarie 2001, pronuntate in dosarele nr. 7.609/1999 si nr. 7.616/1999, si prin incheierile din 10 ianuarie 2001, pronuntate in dosarele nr. 7.608/1999 si nr. 7.605/1999, Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78, art. 79 si ale art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, exceptii ridicate de societatile comerciale "International Trading System" - S.R.L. din Bucuresti, "Farom Italgom" - S.R.L. din Bucuresti, "Otez Impex" - S.R.L. din Bucuresti si "Lux Production" - S.R.L. din Bucuresti.
    In motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate, al caror continut este identic, se sustine, in esenta, ca "dispozitiile art. 78 si art. 79 din Legea nr. 64/1995, asa cum a fost modificata prin Legea nr. 99/1999, ating existenta drepturilor debitorului de a-si conduce activitatea, fiind astfel in contradictie cu textele de principiu ale art. 41, art. 49, art. 134 alin. (2) lit. a) si ale art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, intrucat prin ridicarea dreptului debitorului de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de ele (art. 78 din Legea nr. 64/1995) se incalca principiul constitutional al protectiei proprietatii private consacrat de art. 41 din Constitutie, precum si cel cuprins in art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie". Cu privire la neconstitutionalitatea art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, republicata, se invoca incalcarea art. 16 alin. (1) si a art. 135 alin. (1) din Constitutie. In acest sens se arata ca in situatia "in care nu pot fi contestate in cadrul procedurii creantele pe care statul le are fata de debitorul aflat in lichidare, dar creantele tuturor celorlalti creditori pot fi contestate, este evident ca textele atacate contravin dispozitiilor art. 16 din Constitutie, potrivit carora <<cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari>>". Se apreciaza, de asemenea, ca acest text "afecteaza in general patrimoniul debitorului si in particular dreptul sau de proprietate asupra bunurilor care urmeaza a fi executate (de bunavoie sau silit) in vederea acoperirii creantelor <<de necontestat>> ale statului, incalcandu-se dispozitiile art. 135 alin. (1) din Constitutie".
    Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala, exprimandu-si opinia in dosarele nr. 7.609/1999, nr. 7.608/1999, nr. 7.616/1999 si nr. 7.605/1999, apreciaza, ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este nefondata, deoarece "sustinerile debitoarei nu isi gasesc reflectarea in textele legii".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctele de vedere exprimate, apreciaza ca exceptiile de neconstitutionalitate sunt neintemeiate. In esenta, se arata ca art. 78 si 79 din Legea nr. 64/1995, republicata, prevad ridicarea dreptului debitorului de a-si mai administra bunurile din avere si de a dispune de ele, numai daca acesta "nu si-a declarat intentia de reorganizare" sau "in lipsa unui plan de reorganizare confirmat de judecatorul-sindic", situatii care dovedesc imposibilitatea redresarii activitatii intreprinderii respective. Se mai arata ca atat desesizarea debitorului, cat si celelalte masuri instituite prin art. 80 - 99 din legea criticata nu aduc atingere dreptului de proprietate al debitorului, ci constituie doar mijloace pentru a se evita fraudarea creditorilor.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
    I. In legatura cu legalitatea sesizarii de catre judecatorul-sindic, prin Decizia nr. 189 din 10 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 92 din 22 februarie 2001, Curtea Constitutionala a statuat ca, in temeiul atributiilor ce ii revin potrivit art. 5 alin. (1), art. 6 si art. 10 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, dispozitii coroborate cu cele ale art. 17 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, judecatorul-sindic "spune dreptul" si hotararile sale sunt cu putere de executare silita, avand atat "jurisdictio", cat si "imperium". Ca atare, rezulta ca judecatorul-sindic realizeaza activitate de judecata ca judecator unic si, in consecinta, poate sesiza Curtea Constitutionala cu exceptii de neconstitutionalitate.
    II. Din incheierile de sesizare a Curtii Constitutionale, precum si din notele scrise ale autorilor exceptiilor de neconstitutionalitate rezulta ca acestia critica prevederile "art. 78 - art. 99 din cadrul sectiunii a 6-a din Legea nr. 64/1995, republicata, fata de dispozitiile cuprinse in art. 16, 49, art. 134 alin. (2) lit. a) si art. 135 alin. (6) din Constitutia Romaniei". In realitate, in toate dosarele, in motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate sunt formulate critici doar cu privire la dispozitiile art. 78, art. 79 si ale art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata. In consecinta, prin prezenta decizie Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte doar cu privire la constitutionalitatea acestor din urma dispozitii din legea criticata.
    Examinand exceptiile de neconstitutionalitate ridicate, Curtea Constitutionala constata ca acestea sunt neintemeiate si, in consecinta, urmeaza sa fie respinse.
    Art. 78 si 79 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, stabilesc ca deschiderea procedurii falimentului ridica dreptul debitorului de a-si mai administra bunurile din avere si de a dispune de ele, daca acesta nu isi declara intentia de reorganizare sau in lipsa unui plan de reorganizare confirmat de judecatorul-sindic. In asemenea situatii judecatorul-sindic poate ridica debitorului dreptul de a-si conduce activitatea si, admitand motivat cererea formulata in acest sens de catre un creditor, comitetul creditorilor sau camera de comert si industrie teritoriala va dispune si aplicarea de indata a dispozitiilor referitoare la faliment.
    Curtea Constitutionala constata ca aceste texte de lege nu contravin, asa cum sustin autorii exceptiilor de neconstitutionalitate, dispozitiilor constitutionale ale art. 41 si ale art. 135 alin. (1) si (6), care statueaza cu privire la garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate privata, si nu incalca nici art. 49 din Constitutie, referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Aceasta deoarece, asa cum stabileste art. 79 alin. (2) din lege, ridicarea dreptului debitorului de a-si mai conduce activitatea se hotaraste de catre judecatorul-sindic "numai motivat, printre motive figurand pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate", deci in situatii care dovedesc imposibilitatea redresarii debitorului si degradarea in continuare a situatiei financiare a acestuia. Prin urmare, masurile dispuse de catre judecatorul-sindic nu numai ca nu aduc atingere dreptului de proprietate al debitorului, ci, dimpotriva, conserva dreptul acestuia in cazul in care el nu mai este capabil sa isi administreze bunurile si sa isi aduca la indeplinire obligatiile fata de creditorii sai. Totodata Curtea observa ca, in legatura cu constitutionalitatea art. 79 din Legea nr. 64/1995, republicata, prin raportare la prevederile art. 49 din Constitutie, aceasta s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 45 din 7 februarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 295 din 5 iunie 2001. Cu acel prilej, respingand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a retinut ca, intr-adevar, "hotararea judecatorului-sindic ingradeste exercitiul dreptului debitorului de a-si conduce activitatea, dar acest drept nu se incadreaza in categoria celor la care se refera art. 49 din Constitutie si, prin urmare, nu se poate retine incalcarea acestui text constitutional". Prin aceeasi decizie s-a mai statuat ca "posibilitatea de a ridica dreptul debitorului de a-si conduce activitatea se inscrie in reglementarile menite sa asigure indeplinirea obligatiei statului de a ocroti libertatea comertului, concurenta loiala si conditiile necesare pentru valorificarea tuturor factorilor de productie". In consecinta, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, aceasta nu poate retine sustinerile autorilor exceptiilor referitoare la incalcarea dispozitiilor privind obligatia statului de a asigura libertatea comertului stabilita la art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie.
    O alta critica de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, dispozitii potrivit carora "Nu vor fi supuse verificarii creantele izvorate din impozite, taxe, amenzi penale sau contraventionale, datorate bugetului de stat sau celui local si care sunt supuse legilor specifice". In opinia autorilor exceptiilor de neconstitutionalitate aceste prevederi de lege contravin art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitor la egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, precum si dispozitiilor constitutionale ale art. 135 alin. (1) care stabileste ca statul ocroteste proprietatea.
    In esenta, se sustine ca prin dispozitiile textului criticat statul este favorizat in executarea creantelor sale bugetare si astfel se incalca principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu stabilit la art. 16 din Constitutie, cu consecinta "atingerii proprietatii debitorului, intrucat efectul corelativ al existentei unei creante il constituie obligatia debitorului de a o achita, [...]". Examinand aceasta critica, Curtea constata ca dispozitia constitutionala invocata se refera la egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, iar nu la raporturile dintre diferitele subiecte colective de drept. De asemenea, Curtea mai constata ca si creantele ce formeaza obiectul exceptarii prevazute la alin. (2) al art. 90 din lege sunt supuse verificarii legilor specifice, asa cum stabileste insusi textul a carui neconstitutionalitate este invocata. Sustinerile privind incalcarea art. 135 alin. (1) din Constitutie urmeaza sa fie inlaturate pentru aceleasi argumente, formulate cu prilejul respingerii criticii de neconstitutionalitate a prevederilor art. 78 si art. 79 din lege. Asa fiind, Curtea respinge si exceptiile de neconstitutionalitate a art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, republicata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78, art. 79 si ale art. 90 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, exceptii ridicate de societatile comerciale "International Trading System" - S.R.L., "Farom Italgom" - S.R.L., "Otez Impex" - S.R.L. si "Lux Production" - S.R.L., toate din Bucuresti, in dosarele nr. 7.609/1999, nr. 7.608/1999, nr. 7.616/1999 si nr. 7.605/1999 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 iulie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Gabriela Dragomirescu