DECIZIE Nr.
222 din 15 februarie 2011
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 si 4 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 164 din 8 martie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Doina Suliman
- magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Dumitru Ştefan si Maria Dorina Ştefan în
Dosarul nr. 24.673/233/2009 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.
La apelul nominal răspunde personal Maria Dorina
Ştefan, autor al excepţiei, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura
de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul autorului excepţiei, care depune note scrise la dosar şi solicită
admiterea criticii de neconstituţionalitate pentru motivele invocate în faţa
instanţei judecătoreşti.
Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care
invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 9 martie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 24.673/233/2009, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată de Dumitru Ştefan şi Maria
Dorina Ştefan, contestatori într-o cauză având ca obiect o contestaţie la
executare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate, prin
instituirea obligativităţii plăţii unei cauţiuni în cuantum de 10% din obiectul
cererii, fără de care nu se poate dispune suspendarea executării silite, se
încalcă prevederile constituţionale ale art. 16, art. 21 şi art. 24,
prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 10 din Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului şi ale art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la
drepturile civile şi politice.
Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile părţii
prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate
la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
celor ale art. 1 alin. (1)şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă,
care au următorul cuprins: „Până la soluţionarea contestaţiei la executare
sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda
executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară
de cazul în care legea dispune altfel. [...]
In cazuri urgente, dacă s-a plătit cauţiunea,
preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor,
suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare
de către instanţă. Incheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea
care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau
de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusă este
deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă, dacă este cazul."
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate,
aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 -Accesul liber la justiţie şi art. 24 -
Dreptul la apărare, prevederilor art. 6 paragraful 1 - Dreptul la un proces echitabil
- din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 10 din Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului şi ale art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la
drepturile civile şi politice.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că dispoziţiile legale criticate au mai făcut, în numeroase rânduri,
obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi
prevederi constituţionale şi cu motivări asemănătoare.
Astfel, prin Decizia nr. 540 din 7 iunie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2007, Curtea a statuat că, întrucât plata
cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la
executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a
executării silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o
modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie.
In ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 16 din
Constituţie, s-a constatat că, în măsura în care reglementările deduse
controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza
normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un
atare obiect nu este întemeiată.
Procedura contestaţiei la executare asigură garanţii
suficiente pentru ocrotirea accesului liber la justiţie şi a dreptului la
apărare, prin însuşi faptul că oferă posibilitatea de a contesta executarea, de
a solicita suspendarea acesteia, iar în cazul admiterii contestaţiei şi
desfiinţării titlului executoriu sau a înseşi executării silite, persoanele
interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. De
altfel, dispoziţiile art. 403 din Codul de procedură civilă trebuie apreciate
în raport cu întregul sistem de garanţii procedurale instituite de lege pentru
asigurarea posibilităţii debitorului de a se apăra prin mijloace judiciare.
Deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite
de lege, legiuitorul are latitudinea de a stabili modalitatea în care poate fi suspendată executarea silită, şi anume
dacă să opereze de drept sau numai la cerere expresă şi cu plata unei cauţiuni.
Soluţia adoptată şi considerentele deciziei citate sunt
valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a
determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
In fine, invocarea art. 10 din Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului şi art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la
drepturile civile şi politice nu are nicio relevanţă pentru soluţionarea
criticii de neconstituţionalitate.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Dumitru Ştefan şi Maria Dorina Ştefan în
Dosarul nr. 24.673/233/2009 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman