DECIZIE Nr. 222 din 18 mai 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit.
a), art. 24 alin. (1) si (7), art. 27 alin. (1) si (2) si ale art. 32 alin. (1)
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si
completarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 530 din 14 iunie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Dana Titian - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) si (7), art. 27 alin. (1) si
(2) si ale art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Maria
Dudas, Adriana Todan si Ioan Todan in Dosarul nr. 2.951/C/2002 al Tribunalului
Brasov - Sectia civila.
La apelul nominal sunt prezenti autorii exceptiei, prin avocat Florina
Peta, lipsind Societatea Comerciala "IASON" - S.A. din Brasov, fata
de care procedura de citare este legal indeplinita.
Avocatul partilor prezente solicita admiterea exceptiei pentru aceleasi
motive pe care le-a invocat in notele scrise depuse la instanta de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca
inadmisibila, a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit.
a), intrucat autorul exceptiei solicita, in esenta, sa se lamureasca intelesul
textului criticat, fapt care excedeaza competentei Curtii Constitutionale.
Cu privire la critica de neconstitutionalitate vizand art. 24 alin. (1) si
(7) si art. 27 alin. (1) si (2) din lege, arata ca acestea nu contravin
prevederilor art. 21 din Constitutie, republicata, intrucat textele de lege criticate
prevad accesul liber la justitie.
Si, in fine, solicita respingerea, ca inadmisibila, a exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) din lege, intrucat
autorul exceptiei nu indica prevederea constitutionala pretinsa a fi incalcata,
contravenind astfel prevederilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,
republicata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 12 ianuarie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 2.951/C/2002,
Tribunalul Brasov - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) si
(7), art. 27 alin. (1) si (2) si ale art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare,
exceptie ridicata de Maria Dudas, Adriana Todan si Ioan Todan intr-o cauza
civila avand ca obiect solutionarea unei contestatii formulate in baza Legii
nr. 10/2001.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca
dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art.
16 si 21 din Constitutia Romaniei, republicata. In acest sens, sustin
urmatoarele:
1. In ceea ce priveste dispozitiile art. 18 lit. a) din Legea nr. 10/2001,
autorii exceptiei sustin ca redactarea acestui text de lege este defectuoasa,
intrucat "legiuitorul vorbeste despre asociat unic al societatii comerciale,
desi Codul comercial in vigoare la 11 iunie 1948, cand a fost efectuata
nationalizarea imobilului, nu reglementa existenta unor societati comerciale
unipersonale, asimilabile societatii comerciale cu raspundere limitata,
reglementata de Legea nr. 31/1990". In opinia lor, avand in vedere ca
textul de lege criticat nu a fost reglementat in raport cu prevederile legale
privind societatile comerciale existente la data nationalizarii, acesta este
partial aplicabil in speta si, totodata, prin consecintele sale, incalca
principiul accesului liber la justitie, deoarece, potrivit dispozitiilor legale
criticate, decizia sau dispozitia detinatorului imobilului nu poate fi atacata
in justitie.
2. Referitor la dispozitiile art. 24 alin. (1) si (7) din Legea nr.
10/2001, autorii exceptiei sustin ca "acest text de lege este mai mult
decat ambiguu", iar sintagma "daca restituirea in natura nu este
aprobata sau nu este posibila" reprezinta o justificare a abuzurilor
savarsite de detinatorii imobilelor, incalcandu-se astfel prevederile
constitutionale ale art. 21, privind accesul liber la justitie.
De asemenea, acestia sustin ca alin. (7) al art. 24 prevede ca, daca oferta
este refuzata, persoana indreptatita poate ataca in justitie decizia prevazuta
la alin. (1) in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, nu se
prevede nici o sanctiune pentru detinatorul imobilului in ipoteza in care
acesta nu aproba sau afirma ca nu este posibila restituirea in natura a
acestuia si, de asemenea, nu se prevede nici o sanctiune pentru ipoteza in care
detinatorul imobilului nu emite decizie sau dispozitie motivata, prin care sa
ofere restituirea prin echivalent, pentru a curge termenul de 30 de zile pentru
persoana indreptatita de a se adresa justitiei. Astfel, conchide autorul
exceptiei, "instantele resping cererile prin care se solicita obligarea
detinatorului imobilului sa restituie in natura sau prin echivalent imobilul cu
motivarea ca actiunile sunt premature in raport de imprejurarea ca nu a fost
emisa decizie sau dispozitie privind modul de solutionare a notificarii".
3. Cu privire la dispozitiile art. 27 alin. (1) si (2) din Legea nr.
10/2001, autorii exceptiei sustin ca aceste texte legale, asa cum sunt
redactate, "lasa la discretia detinatorului imobilului aprecierea daca
imobilele au fost preluate cu titlu valabil, daca au intrat in patrimoniul unei
societati comerciale privatizate cu respectarea dispozitiilor legale, fara ca
persoana indreptatita sa aiba posibilitatea sa verifice valabilitatea titlului detinatorului
ori a modului de privatizare". Se creeaza astfel o inegalitate intre
detinator si persoana indreptatita, fapt care contravine art. 16 si 21 din
Constitutie, republicata. In ceea ce priveste alin. (2) al art. 27, autorii
exceptiei sustin ca acest text este inaplicabil in practica, deoarece, potrivit
dispozitiilor art. 27 alin. (1), "detinatorul imobilului se poate pronunta
in privinta situatiei juridice a acestuia numai dupa ce a fost notificat de
catre persoana indreptatita, iar aceasta este obligata sa respecte termenul de
6 luni pentru a formula o noua notificare catre A.P.A.P.S.". Se instituie
astfel o inegalitate intre persoana indreptatita si detinatorul imobilului,
ceea ce contravine art. 16 din Constitutie, republicata, intrucat persoana
indreptatita, fiind la discretia totala a detinatorului imobilului, nu poate
formula notificarea in termenul prevazut de lege.
4. In sfarsit, referitor la dispozitiile art. 32 alin. (1) din Legea nr.
10/2001, autorii exceptiei sustin ca aceste dispozitii "intra in coliziune
cu art. 18 lit. a) teza finala, potrivit caruia poate beneficia de restituirea
in natura persoana indreptatita care era asociat unic al societatii
nationalizate ori persoanele indreptatite asociate erau membri ai aceleiasi familii".
Pe de alta parte, art. 32 alin. (1) nu mai mentine exceptia prevazuta de art.
18 lit. a) teza finala, ceea ce reprezinta, in opinia autorilor exceptiei, o
negare a drepturilor recunoscute prin primul text de lege mentionat.
Instanta de judecata, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de
neconstitutionalitate, arata urmatoarele:
Cu privire la dispozitiile art. 18 lit. a) din Legea nr. 10/2001, instanta
apreciaza ca acestea nu aduc atingere accesului liber la justitie. Referitor la
critica ce vizeaza neconstitutionalitatea art. 24 alin. (1) din actul normativ
mai sus mentionat, instanta retine faptul ca autorii exceptiei nu au indicat
dispozitia constitutionala pretins incalcata prin acest text de lege, astfel
incat nu isi poate exprima punctul de vedere cu privire la aceasta critica.
In ceea ce priveste insa dispozitiile art. 24 alin. (7) din Legea nr.
10/2001, instanta opineaza in sensul ca acestea sunt neconstitutionale,
intrucat modul de reglementare al procedurii prealabile sesizarii instantei este
de natura a duce la inlaturarea interventiei instantei judecatoresti, deoarece
creeaza posibilitatea amanarii sine die a emiterii deciziei sau dispozitiei,
iar persoana indreptatita se vede pusa in imposibilitatea de a-si realiza
drepturile pe calea justitiei.
De asemenea, instanta apreciaza ca neintemeiata critica autorilor exceptiei
privind neconstitutionalitatea art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, iar cat
priveste art. 27 alin. (2), considera ca solutionarea cauzei nu depinde de
acest text de lege, deoarece autorii exceptiei "nu au facut dovada ca au
notificat institutia publica implicata in privatizarea societatii comerciale
parate, ci doar pe aceasta din urma".
Si, in sfarsit, arata ca nu este intemeiata critica privind neconstitutionalitatea
art. 32 alin. (1), deoarece nu a fost indicat textul constitutional pretins
incalcat prin aceasta dispozitie legala, astfel ca nu isi poate exprima opinia
cu privire la neconstitutionalitatea acestui text.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca dispozitiile legale criticate
sunt constitutionale, fiind in concordanta cu prevederile art. 16 si 21 din
Constitutie, republicata, invocate de autorii exceptiei.
Guvernul arata ca dispozitiile art. 18 lit. a) nu contin nici o restrictie
privind accesul liber la justitie, deoarece potrivit art. 24 alin. (7) din
Legea nr. 10/2001, persoana indreptatita, nemultumita de modul de rezolvare a
cererii de restituire in natura sau, dupa caz, de stabilire a masurilor
reparatorii prin echivalent, are la dispozitie actiunea in justitie.
Referitor la sustinerea autorilor exceptiei, potrivit careia redactarea
art. 24 alin. (1) si (7) este "ambigua", arata ca acest aspect
constituie o problema de interpretare a legii, care este de competenta
instantelor judecatoresti.
Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24
alin. (7), apreciaza ca nu contravin art. 21 din Constitutie, republicata,
deoarece chiar textul de lege criticat reglementeaza posibilitatea persoanei
indreptatite de a ataca in justitie decizia prin care se refuza masura
reparatorie.
Si, in fine, cu privire la neconcordanta dintre textul art. 32 alin. (1) si
cel al art. 18 lit. a), arata ca aceasta este o problema care excedeaza
contenciosului constitutional, fiind o problema de competenta legiuitorului.
Avocatul Poporului apreciaza ca neintemeiata critica de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (7) si ale
art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, raportata la art. 21 din Constitutie,
republicata. In ceea ce priveste art. 24 alin. (1) din lege, arata ca autorii
exceptiei nu au indicat textul constitutional incalcat, contrar prevederilor
art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata, astfel ca aceasta
dispozitie nu poate forma obiectul controlului de constitutionalitate.
Referitor la critica art. 27 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, arata ca,
intrucat instanta a considerat ca solutionarea cauzei nu depinde de acest text
de lege si, pe cale de consecinta, nu si-a exprimat opinia cu privire la
exceptia invocata, nici Avocatul Poporului nu isi poate exprima punctul de
vedere cu privire la aceste dispozitii. In acest sens arata ca numai Curtea
Constitutionala poate decide cadrul constitutional si legal in care s-ar putea
examina exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Cu privire la neconcordanta art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 fata de
art. 18 lit. a) din acelasi act normativ, arata ca examinarea
constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestui
text cu dispozitiile constitutionale, iar nu compararea unor prevederi legale
intre ele.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12
si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
cu care a fost legal sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 18 lit. a),
art. 24 alin. (1) si (7), art. 27 alin. (1) si (2) si art. 32 alin. (1) din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si
completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 75 din 14 februarie 2001, texte de lege care au urmatorul continut:
- Art. 18 lit. a): "Masurile reparatorii se stabilesc numai in
echivalent si in urmatoarele cazuri:
a) persoana indreptatita era asociat la persoana juridica proprietara a
imobilelor si a activelor la data preluarii acestora in mod abuziv, cu exceptia
cazului in care persoana indreptatita era unic asociat sau persoanele
indreptatite asociate erau membri ai aceleiasi familii;";
- Art. 24 alin. (1) si (7): "(1) Daca restituirea in natura nu este
aprobata sau nu este posibila, dupa caz, detinatorul imobilului este obligat
ca, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, in termenul prevazut
la art. 23 alin. (1) sa faca persoanei indreptatite o oferta de restituire prin
echivalent, corespunzatoare valorii imobilului. [...]
(7) Daca oferta este refuzata potrivit alin. (3), persoana indreptatita
poate ataca in justitie decizia prevazuta la alin. (1) in termen de 30 de zile
de la data comunicarii acesteia.";
- Art. 27 alin. (1) si (2): "(1) Pentru imobilele preluate cu titlu
valabil, evidentiate in patrimoniul unei societati comerciale privatizate cu
respectarea dispozitiilor legale, persoana indreptatita are dreptul la masuri
reparatorii prin echivalent, constand in bunuri ori servicii, actiuni la
societati comerciale tranzactionate pe piata de capital sau titluri de valoare
nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare, corespunzatoare valorii
imobilelor solicitate.
(2) Notificarea prin care se solicita restituirea potrivit alin. (1) se
adreseaza institutiei publice implicate care a efectuat privatizarea -
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului
(fostul Fond al Proprietatii de Stat), ministerul de resort, autoritatea
administratiei publice locale - in a carei raza este sau era situat imobilul,
indiferent de valoarea acestuia.";
- Art. 32 alin. (1): "Persoanele care aveau calitatea de asociat al
persoanelor juridice nationalizate prin Legea nr. 119/1948 sau prin alte acte
normative au dreptul la masuri reparatorii constand in actiuni acordate cu
precadere la societatea comerciala care a preluat patrimoniul persoanei
juridice nationalizate sau cu prioritate la o alta societate comerciala
tranzactionata pe piata de capital."
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca
prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1)
si ale art. 21 din Constitutia Romaniei, republicata, care au urmatorul
continut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca a mai avut
pe rolul sau o exceptie privind dispozitiile legale ce fac obiectul prezentei
cauze, avand o motivare identica. Astfel, prin Decizia nr. 487 din 16 decembrie
2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 86 din 30
ianuarie 2004, a statuat ca dispozitiile art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) si
(7), art. 27 alin. (1) si (2) si ale art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare,
sunt constitutionale.
In considerentele acestei decizii Curtea a retinut urmatoarele:
1. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la
dispozitiile art. 18 lit. a) din Legea nr. 10/2001, in sensul ca modul in care s-a
reglementat stabilirea masurilor reparatorii in echivalent impiedica accesul
liber la justitie, Curtea a decis ca textul criticat nu cuprinde o asemenea
restrictie. Toate masurile luate de autoritatile si persoanele juridice
prevazute in Legea nr. 10/2001 pentru stabilirea si punerea in executare a
masurilor reparatorii prevazute de lege pot fi atacate in justitie de catre
persoanele interesate, pe baza dispozitiilor pe care insasi legea le prevede.
2. Referitor la dispozitiile art. 24 alin. (1) si (7) din Legea nr.
10/2001, fata de care autorii exceptiei sustin ca alin. (1) este
"ambiguu", iar alin. (7) ar contraveni prevederilor art. 21 din
Constitutie, republicata, referitoare la accesul liber la justitie, intrucat nu
prevad sanctiuni impotriva detinatorului imobilului care refuza sa-l restituie
persoanei indreptatite, Curtea a statuat ca textul de lege vizat reglementeaza
chiar posibilitatea persoanei indreptatite de a ataca in justitie decizia prin
care se refuza masura reparatorie. De asemenea, a decis ca nu poate fi primita
nici critica privind art. 24 alin. (1), deoarece interpretarea legii - deci si
rezolvarea eventualelor ambiguitati - nu este de competenta Curtii
Constitutionale, aceasta atributie revenind instantelor judecatoresti in exercitarea
atributiilor de aplicare a legii.
3. Referitor la art. 27 alin. (1) si (2) din Legea nr. 10/2001, cu privire
la care autorii exceptiei sustin ca prin textul criticat se creeaza o
inegalitate de tratament intre detinatorul imobilului si persoana indreptatita
la masuri reparatorii, intrucat se lasa la aprecierea detinatorului imobilului
daca imobilul a fost preluat cu titlu valabil, Curtea, de asemenea, a decis ca
nici aceasta critica nu poate fi primita, intrucat din textul criticat nu
rezulta un asemenea privilegiu pentru detinatorul imobilului. Persoana
indreptatita are posibilitatea sa obtina, in conditiile legii, masurile
reparatorii pentru imobilele de care a fost deposedata fara titlu valabil, iar
asupra valabilitatii titlului se pronunta, de asemenea, in conditiile legii,
instanta de judecata, iar nu detinatorul imobilului. Nu se poate retine,
asadar, incalcarea art. 16 din Constitutie, republicata, referitor la
principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.
4. Si, in fine, cu privire la dispozitiile art. 32 alin. (1) din Legea nr.
10/2001, text care in opinia autorilor exceptiei nu ar fi in concordanta cu
dispozitiile cuprinse in art. 18 lit. a), Curtea a retinut ca existenta unor
neconcordante intre diferite texte legale sau ambiguitati in formularea altora
nu reprezinta aspecte care vizeaza neconstitutionalitatea acestor texte, care
sa se afle in competenta Curtii Constitutionale, ci probleme ce intra in
atributiile legiuitorului.
Atat considerentele, cat si solutia pronuntata in aceasta decizie sunt
valabile si in cauza de fata, neintervenind elemente noi de natura sa determine
o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al
art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. a),
art. 24 alin. (1) si (7), art. 27 alin. (1) si (2) si ale art. 32 alin. (1) din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si
completarile ulterioare, exceptie ridicata de Maria Dudas, Adriana Todan si
Ioan Todan in Dosarul nr. 2.951/C/2002 al Tribunalului Brasov - Sectia civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 mai 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu