DECIZIE Nr. 220 din 14 noiembrie 2000
privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 970 alin. 2 din
Codul civil
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 147 din 23 martie 2001
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 970 alin. 2 din Codul civil, ridicata de Societatea
Comerciala "Santierul Naval" - S.A. din Braila in Dosarul nr.
2.409/R/2000 al Tribunalului Braila - Sectia comerciala.
La apelul nominal se prezinta Societatea Comerciala "Vascoremo
Company" - S.R.L. din Braila, prin reprezentant legal, lipsind autorul
exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Partea prezenta solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca
fiind nefondata, intrucat prevederile art. 970 alin. 2 din Codul civil nu
contravin dispozitiilor art. 49 si 135 din Constitutie. Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere, aratand ca textul de lege
criticat este in concordanta cu dispozitiile constitutionale pretins incalcate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 iulie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 2.409/R/2000,
Tribunalul Braila - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 970 alin. 2 din Codul
civil.
Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Santierul
Naval" - S.A. din Braila, avand calitatea de parat intr-un proces civil al
carui obiect il constituie actiunea de obligare a sa la plata diferentei
valorice, rezultata din reactualizarea pretului prestatiilor executate in baza
unui contract.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile art. 970 alin. 2 din Codul civil "aduc atingere libertatii
contractuale si principiului consensualismului, incalcand prevederile art. 49
din Constitutie care garanteaza dreptul agentilor economici de a-si exprima
liber vointa de a contracta fara a le impune obligatii fata de alte persoane
juridice, obligatii pe care nu si le-au asumat, la care nu au consimtit".
Se mai sustine ca dispozitiile legale criticate contravin si prevederilor art.
134 alin. (1) si ale art. 135 alin. (1) din Constitutie.
Tribunalul Braila - Sectia comerciala, exprimandu-si opinia, apreciaza ca
exceptia nu este intemeiata, deoarece dispozitiile art. 970 alin. 2 din Codul
civil sunt norme de interpretare a conventiei partilor, iar "Temeiul de
drept al actiunii reclamantei il constituie dispozitiile art. 969, art. 1073 si
art. 1084 din Codul civil, iar pentru aceste dispozitii nu s-a invocat
neconstitutionalitatea".
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, considera ca
exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, pentru urmatoarele motive:
Dispozitiile art. 970 alin. 2 din Codul civil, adoptat in anul 1864, nu au
"nimic comun cu interventia statului in economie. Acest text care se
integreaza perfect in mecanismul contractual general, configurat de Codul civil
roman, evoca ideea raportarii oricarei conventii la nivelul socioeconomic, in
cadrul careia a fost incheiata". De asemenea, dispozitiile legale
criticate nu contravin prevederilor art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din
Constitutie, ci impreuna tind sa contribuie la pastrarea echilibrului dintre
partenerii unui contract, fara sa altereze vointa exprimata de acestia la
incheierea contractului. Aceleasi prevederi isi au "izvorul si in
dispozitiile art. 54 din Constitutie, conform carora cetatenii trebuie sa isi
exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa
incalce drepturile si libertatile celorlalti". Alin. 2 al art. 970 din
Codul civil este in relatie directa cu primul alineat al aceluiasi articol,
care prevede conditia executarii contractelor cu buna-credinta a partilor
contractante. "Or, aspectele referitoare la necesitatea observarii
efectelor juridice produse de echitate, obicei si lege reprezinta o consecinta
si o prelungire a bunei-credinte, pe care trebuie sa o manifeste partenerii
contractuali. In felul acesta, elementele mentionate se integreaza textului
general existent in art. 54 din Constitutie. Prin urmare, prevederile art. 970
alin. 2 din Codul civil sunt compatibile cu cele ale art. 134 si cu cele ale
art. 135 alin. (1) din Constitutie." In sfarsit, se mai arata ca textul de
lege criticat nu are semnificatia unei restrangeri a exercitiului unor drepturi
sau al unor libertati, fiind in concordanta cu dispozitiile art. 49 din
Constitutie.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata pentru urmatoarele motive: Efectul
imediat al oricarui contract este acela de a da nastere unor drepturi si
obligatii. In scopul determinarii intelesului exact al clauzelor contractului este
necesar uneori, din partea celui chemat sa le aplice, un efort de adaptare,
prin interpretarea acestora in cazul concret, adica "prin cercetarea
manifestarii de vointa a partilor, in stransa corelatie cu vointa lor
interna". Printre regulile generale de interpretare a contractelor se
inscrie si dispozitia prevazuta la art. 970 alin. 2 din Codul civil, potrivit
careia conventiile obliga partile nu numai la ceea ce este prevazut expres in
clauzele contractuale, ci si la toate urmarile pe care le impune obligatiei,
dupa natura sa, legea, echitatea sau obiceiul. Din aceasta rezulta ca, pe langa
efectele expres aratate, contractul produce si alte efecte ce tin de insasi
natura sa. Se sustine ca art. 970 alin. 2 din Codul civil este o regula de
interpretare, care nu contrazice principiul obligativitatii contractului
prevazut la art. 969 din Codul civil, ci, dimpotriva, aceasta regula de
interpretare este in stransa legatura cu principiul amintit, intrucat
interpretarea corecta a clauzelor contractului permite determinarea exacta a
continutului obligatiei insesi, astfel cum aceasta a fost conceputa de partile
contractante. Se mai sustine ca art. 970 alin. 2 din Codul civil nu contravine
nici dispozitiilor art. 49 din Constitutie si nici principiului libertatii contractuale.
In ceea ce priveste acest principiu se arata ca incheierea oricarui contract
este libera, insa el trebuie sa fie inteles in sensul sau exact, si anume acela
de libertate conditionata de viata sociala si de dispozitiile legale. Or,
includerea unor reguli de interpretare a contractelor nu reprezinta in nici un
caz o limitare a acestei libertati, ci, dimpotriva, o modalitate de garantare a
acesteia. Se considera ca in speta nu este relevanta invocarea principiului
consensualismului sau incalcarea dispozitiilor art. 134 alin. (1) si ale art.
135 alin. (1) din Constitutie.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art.
2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
970 alin. 2 din Codul civil, care au urmatorul cuprins: "Ele [conventiile]
obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce
echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa."
Textele constitutionale invocate in motivarea exceptiei sunt urmatoarele:
Art. 49 alin. (2)
"Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
Art. 134 alin. (1)
"Economia Romaniei este economie de piata.";
Art. 135 alin. (1)
"Statul ocroteste proprietatea."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, in esenta, ca textul de
lege criticat este contrar acestor dispozitii din Legea fundamentala, intrucat
aduce atingere principiului libertatii contractuale si celui al
consensualismului.
Analizand exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 970 alin. 2
din Codul civil in raport cu dispozitiile art. 49 din Constitutie, Curtea
constata ca dispozitiile constitutionale nu au nici o relevanta in cauza,
deoarece acestea privesc restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertati fundamentale si nicidecum restrangerea drepturilor civile, cum este,
spre exemplu, libertatea contractuala, la care se refera textul de lege
criticat.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate intemeiata pe
incalcarea dispozitiilor art. 134 alin. (1) si ale art. 135 alin. (1) din
Constitutie, Curtea retine, de asemenea, ca nici acestea nu au vreo legatura cu
dispozitia legala examinata, intrucat ele prevad functiile statului de a
sustine economia de piata si de a ocroti proprietatea, iar pe de alta parte,
textul art. 970 alin. 2 din Codul civil cuprinde unele dispozitii generale
privitoare la efectul conventiilor civile.
Nu poate fi primita nici critica potrivit careia prevederile legale
mentionate sunt contrare principiului consensualismului, care este un principiu
de drept civil, deoarece controlul de constitutionalitate poate fi exercitat
numai prin raportarea unor prevederi legale la dispozitii sau principii
constitutionale.
Fata de cele aratate, se constata ca prevederile art. 970 alin. 2 din Codul
civil sunt constitutionale si deci ca ele nu au fost abrogate prin efectul
dispozitiilor art. 150 alin. (1) din Constitutie.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 970 alin. 2
din Codul civil, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Santierul
Naval" - S.A. din Braila in Dosarul nr. 2.409/R/2000 al Tribunalului
Braila - Sectia comerciala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 noiembrie 2000.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent sef,
Claudia Miu