DECIZIE   Nr. 22 din 27 februarie 1995

privind constitutionalitatea modului de alcatuire a Biroului permanent al Camerei Deputatilor

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 64 din  7 aprilie 1995

    Grupul parlamentar al aliantei civic-liberale din Camera Deputatilor, prin liderul acestuia, domnul deputat Calin Anastasiu, a sesizat, la 7 februarie 1995, Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea modului de alcatuire a Biroului permanent al Camerei Deputatilor, ales in data de 6 februarie 1995.
    In sesizare se arata ca au fost incalcate, cu aceasta ocazie, atat dispozitiile art. 61 alin. (2) si alin. (5) din Constitutie, cat si cele ale art. 23 alin. 2 si art. 24 din Regulamentul Camerei Deputatilor, dispozitii care impun regula exprimarii configuratiei politice a fiecarei Camere in structurile interne de lucru. Prin incalcarea acestor prevederi constitutionale si regulamentare, Grupul parlamentar al aliantei civic-liberale a fost lipsit de locul ce i se cuvine in Biroul permanent.
    In drept, sesizarea se bazeaza, in esenta, pe interpretarea dispozitiilor art. 144 lit. b) din Constitutie, potrivit carora Curtea Constitutionala este competenta sa controleze constitutionalitatea regulamentelor Parlamentului, in sensul ca aceasta competenta ar implica si controlul constitutionalitatii hotararilor adoptate pe temeiul regulamentelor respective.
    In vederea solutionarii sesizarii, in conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 47/1992 s-a solicitat punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, care, cu adresa nr. 90/Rg/1995, a comunicat acest punct de vedere, solicitand respingerea sesizarii, intrucat atat Constitutia cat si Legea nr. 47/1992 nu supun controlului de constitutionalitate alegerea Biroului permanent si, in consecinta, sesizarea Curtii Constitutionale de catre un grup parlamentar este posibila numai atunci cand se contesta constitutionalitatea unor prevederi regulamentare, or, in sesizare, se contesta masuri de aplicare a regulamentului.
    Pe fond, se apreciaza ca sesizarea Curtii Constitutionale se datoreaza faptului ca la inceputul primei sesiuni ordinare a anului 1995, la Camera Deputatilor, Grupul parlamentar liberal s-a transformat in Grupul parlamentar al aliantei civic-liberale, ajungand la un numar de 26 de membri. Pe aceasta baza s-a solicitat Biroului permanent repartizarea unui loc in cadrul acestuia. Cererea a fost respinsa, deoarece s-a aprobat cu unanimitate de voturi respectarea algoritmului de repartizare a locurilor in Biroul permanent in functie de ponderea grupurilor parlamentare in totalul deputatilor, algoritm stabilit la inceputul legislaturii pe intreaga durata a acesteia, aplicabil in patru etape, fiecarei etape corespunzindu-i o sesiune de toamna si una de primavara. In vederea respectarii configuratiei politice a Camerei, s-a admis ca determinarea intinderii acestui drept sa se faca nu o data pentru intreaga legislatura, ci pentru perioade de un an, avand in vedere sesiunile de toamna si de primavara. In aceste doua sesiuni, locurile se repartizeaza in ordinea ponderii grupurilor parlamentare in totalul deputatilor si tinand seama de numarul de locuri ce le revin pentru fiecare sesiune in Biroul permanent. Prin aceasta miscare de rotatie se asigura ca fiecare grup sa-si valorifice vocatia de a avea locuri in Biroul permanent, potrivit ponderii sale in totalul deputatilor, motiv pentru care noul grup parlamentar, in actuala sesiune, nu dispune de un loc in Biroul permanent.
    Se considera ca sesizarea este vadit nefondata. In continuarea punctului de vedere se adauga anexele care dovedesc cele afirmate. In stenograma sedintei Camerei Deputatilor din 6 februarie 1995 se arata: la sedinta Biroului permanent, in care s-au reafirmat intelegerile de mai sus, au participat si liderii grupurilor parlamentare si, in unanimitate, s-au votat propunerile de solutii; supusa la vot in Camera, aceasta intelegere a fost votata, cu o singura abtinere.

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
examinind sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere comunicat de Camera Deputatilor, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile art. 23 alin. 2 si ale art. 24 din Regulamentul Camerei Deputatilor, precum si prevederile art. 144 lit. b) din Constitutie si ale Legii nr. 47/1992,  retine urmatoarele:
    Grupul parlamentar al aliantei civic-liberale solicita Curtii sa constate modul neconstitutional de alcatuire a Biroului permanent al Camerei Deputatilor, ales in data de 6 februarie 1995. Se considera ca prin acest mod de alcatuire s-au incalcat dispozitiile art. 61 alin. (2) si (5) din Constitutie si ale art. 23 alin. 2 si art. 24 din Regulamentul Camerei Deputatilor.
    Art. 61 alin. (2) din Constitutie stabileste ca "Fiecare Camera isi alege un Birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului camerelor. Ceilalti membri ai Birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii Birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului", iar alin. (5) al aceluiasi articol stabileste ca "Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere".
    Fata de continutul sesizarii, in discutie sunt puse doua reguli, si anume: alegerea la inceputul fiecarei sesiuni si respectarea configuratiei politice a Camerei.
    Cat priveste art. 23 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputatilor, el prevede ca "In vederea depunerii propunerilor, Camera Deputatilor stabileste numarul de locuri din Biroul permanent care revine, pe functii, unor grupuri parlamentare, potrivit configuratiei politice a Camerei", iar art. 24 din regulament stabileste ca "Vicepresedintii, secretarii si chestorii sunt alesi la inceputul sesiuni ordinare".
    Comparind textele constitutionale cu cele din regulament se observa clar ca nu exista nici o contradictie intre ele.
    Dispozitiile regulamentare preiau si detaliaza dispozitiile constitutionale, fara a le incalca. Este o operatiune fireasca si desigur constitutionala.
    In sesizare, Grupul parlamentar nu contesta constitutionalitatea prevederilor regulamentare, ci doar a modului de aplicare a acestor reguli.
    Sub acest aspect trebuie insa observat ca art. 144 lit. b) din Constitutie imputerniceste Curtea Constitutionala sa se pronunte asupra "constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului".
    Ca atare, Curtea Constitutionala nu este competenta de a se pronunta si asupra modului de aplicare a regulamentelor. O asemenea extindere de competenta ar incalca nu numai dispozitiile clare si explicite ale art. 144 lit. b) din Constitutie, ci si autonomia regulamentara, organizatorica si functionala a Parlamentului, in speta a Camerei Deputatilor, astfel cum rezulta ea din intregul capitol I al titlului III din Constitutie. De altfel, printr-o decizie a sa (Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993 cu privire la constitutionalitatea art. 2 din Regulamentul Adunarii Deputatilor din 27 iunie 1990), Curtea Constitutionala a statuat ca numai Camera Deputatilor poate decide asupra modalitatilor, procedurilor si conditiilor in care procedeaza la luarea unor masuri, potrivit principiului autonomiei regulamentare in virtutea caruia ea isi stabileste organizarea si desfasurarea propriei activitati, respectandu-se, fireste, normele constitutionale care si-ar gasi aplicatii in astfel de situatii. Mai mult, printr-o alta decizie (Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993 privind invalidarea mandatului unui deputat); Curtea Constitutionala a aratat ca art. 144 lit. b) din Constitutie priveste exclusiv regulamentele Camerelor si, ca atare, rezulta ca "nu intra in competenta Curtii Constitutionale controlul actelor de aplicare a regulamentelor respective".
    Este deci conform Constitutiei si practicii Curtii Constitutionale faptul ca controlul de constitutionalitate nu se poate extinde asupra actelor de aplicare a dispozitiilor regulamentare. Aplicarea regulamentului este o atributie a Camerei Deputatilor. Orice imixtiune in aceasta activitate din partea unor autoritati publice exterioare Camerei Deputatilor ar putea fi calificata ca o incalcare a autonomiei acesteia. In situatia unor plangeri sau contestatii ale deputatilor sau grupurilor parlamentare privind masurile concrete de aplicare a regulamentului, constitutionala este folosirea cailor si procedurilor exclusiv parlamentare.
    Curtea Constitutionala nu poate sa nu observe, de asemenea, ca din lectura stenogramei, anexata la dosar, rezulta ca nici la sedinta Biroului permanent cu liderii grupurilor parlamentare, nici in sedinta plenara a Camerei Deputatilor nu s-a ridicat si nu s-a dezbatut o asemenea problema si nu au existat contestatii in acest sens. Din stenograma sedintei Camerei Deputatilor rezulta ca propunerile pentru repartizarea pe functii a locurilor in Biroul permanent au fost acceptate fara nici un vot impotriva si doar cu o singura abtinere.
    Fata de cele aratate, potrivit prevederilor art. 144 lit. b) din Constitutie, precum si ale art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.b), art. 21 si art. 22 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Constata ca solutionarea sesizarii Grupului parlamentar al aliantei civic-liberale din Camera Deputatilor nu este de competenta Curtii Constitutionale.
    2. Prezenta decizie se comunica Grupului parlamentar al aliantei civic-liberale din Camera Deputatilor, precum si Camerei Deputatilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Deliberarea a avut loc la data de 27 februarie 1995 si la ea au participat Vasile Gionea, presedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos Fazakas, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu si Victor Dan Zlatescu, judecatori.

            PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
            prof. dr. VASILE GIONEA

                      Magistrat-asistent,
                      Florentina Geangu