DECIZIE   Nr. 212 din  7 noiembrie 2000

privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale art. 36 alin. (3) si (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/2000

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1 din  5 ianuarie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Mariana Trofimescu     - procuror
    Claudia Miu            - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale art. 36 alin. (3) si (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Anton Sommert in Dosarul nr. 21/C/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    La apelul nominal se prezinta Anton Sommert, personal, precum si avocat Gheorghe Piperea pentru Valeriu Stoica.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate solicita: 1. amanarea dezbaterilor la un alt termen de judecata, in vederea studierii actelor existente la dosar; 2. conexarea la dosarul cauzei a dosarelor nr. 26/C/2000 si nr. 27/C/2000 aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila, cu acelasi obiect. Avocatul domnului Valeriu Stoica se opune admiterii celor doua cereri. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca cererile prealabile trebuie sa fie respinse.
    Curtea respinge atat cererea de conexare (o asemenea masura procesuala fiind inadmisibila, fiindca ar presupune o ingerinta a justitiei constitutionale in sfera de competenta a autoritatii judecatoresti), cat si cererea de amanare (nefiind indeplinite conditiile prevazute la art. 156 alin. 1 din Codul de procedura civila).
    In aceste conditii autorul exceptiei reitereaza cererea de amanare a dezbaterilor, solicitand suspendarea sedintei pentru o ora, interval inauntrul caruia sa isi poata pregati concluziile. Curtea admite cererea, dispunand suspendarea sedintei pentru doua ore.
    Dupa reluarea sedintei autorul exceptiei sustine ca prin masurile luate in scopul solutionarii cu celeritate a prezentei exceptii de neconstitutionalitate au fost incalcate dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, prin aceea ca s-a acordat un termen prea scurt autoritatilor publice prevazute de lege, pentru a-si putea comunica punctele de vedere.
    Avocatul celeilalte parti, precum si reprezentantul Ministerului Public arata ca prin admiterea acestei sustineri s-ar ajunge la amanarea nejustificata a cauzei.
    Examinand aceasta sustinere, Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor imperative ale art. 36 alin. (3) si (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, contestatiile privind inregistrarea sau respingerea candidaturilor se solutioneaza de tribunalul competent in cel mult doua zile de la inregistrare. Caracterul imperativ al acestui termen impune Curtii Constitutionale, de asemenea, sa solutioneze cu celeritate exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in cauze ce privesc astfel de contestatii. In temeiul dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora Romania este stat de drept, atat Curtii Constitutionale, cat si celorlalte autoritati publice implicate in procesul electoral le incumba obligatia sa respecte dispozitiile legale care prevad, pentru instantele de judecata, termene ferme si foarte scurte de solutionare a contestatiilor la candidaturi in alegeri pentru Camera Deputatilor si pentru Senat. Coroborand aceste dispozitii cu cele ale Legii nr. 47/1992, Curtea Constitutionala are obligatia sa solicite autoritatilor publice prevazute de lege sa comunice punctele de vedere inauntrul unor termene care sa asigure celeritate contenciosului electoral, iar autoritatile mentionate au dreptul sa opteze intre a comunica sau nu aceste puncte de vedere.
    Cauza fiind in stare de judecata, autorul exceptiei de neconstitutionalitate arata ca dispozitiile art. 34 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului sunt neconstitutionale, iar in motivarea acesteia evoca situatii de fapt care in opinia sa constituie temeiuri pentru respingerea candidaturii. In continuare se sustine ca regulile de procedura privind contestarea candidaturilor, cuprinse in art. 36 alin. (3) din Legea nr. 68/1992, sunt neconstitutionale pentru ca ele nu stabilesc toate conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele care candideaza pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, astfel incat sa nu fie incalcate dispozitii ale Constitutiei. Prin continutul lor lacunar prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (1), art. 8 alin. (2), art. 11 alin. (1) si (2), art. 16 alin. (1) si (2) si in art. 20 alin. (1) si (2). Se mai sustine ca aceste prevederi stabilesc termene de solutionare a contestatiilor care nu sunt de natura sa ofere cadrul procesual adecvat pentru exercitarea drepturilor cetatenesti in campania electorala. Asa fiind, dispozitiile legale contravin Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Se mai sustine ca aceste termene nu sunt conforme cu prevederile Codului de procedura civila. In final se considera ca singura autoritate competenta sa se pronunte asupra constitutionalitatii dispozitiilor legale criticate este Curtea Constitutionala, care a statuat in jurisprudenta sa ca exercitiul unui drept nu poate fi restrans datorita faptului ca o autoritate publica nu isi indeplineste obligatiile existente in sarcina sa. In sprijinul acestor sustineri se fac referiri la jurisprudenta Curtii Constitutionale, mentionandu-se deciziile nr. 47/1998 si nr. 58/1998.
    Avocatul celeilalte parti solicita, in esenta, respingerea exceptiei, in principal, ca fiind inadmisibila, pentru ca solutionarea cauzei nu depinde de dispozitiile legale criticate, iar in subsidiar, ca fiind nefondata, intrucat dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale. In acest sens se considera ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate a dorit ca pe aceasta cale sa supuna Curtii Constitutionale judecarea fondului contestatiei ce face obiectul cauzei aflate pe rolul instantei judecatoresti.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. Se sustine ca in speta nu opereaza o cauza de inadmisibilitate, pentru ca se critica neconstitutionalitatea unor dispozitii din Legea nr. 68/1992, care reglementeaza aspecte legate de contestarea candidaturii in alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, in raport cu dispozitiile constitutionale mentionate in contestatie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 5 noiembrie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 21 C/2000, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale art. 36 alin. (3) si (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/2000, exceptie ridicata de Anton Sommert in cadrul unei contestatii impotriva prezentarii candidatului Valeriu Stoica la alegerile pentru Camera Deputatilor, contestatie aflata pe rolul acelei instante judecatoresti.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile art. 34 si cele ale art. 36 alin. (3) si (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului sunt neconstitutionale in raport cu dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (2), art. 11 alin. (1) si (2), art. 16 alin. (1) si (2), art. 20 alin. (1) si (2), art. 22 alin. (1), art. 30 alin. (7), art. 49 alin. (1) si (2), art. 50, 51 si ale art. 66 din Constitutie. In continuare se arata ca, deoarece candidatul Valeriu Stoica detine atat calitatea de deputat, cat si pe cea de ministru al justitiei, a incalcat, pe langa prevederile constitutionale mentionate, si pe cele ale art. 21 alin. (1) si (2), art. 31 alin. (1) si (2), art. 47 alin. (4), art. 48 alin. (1) si (3), art. 54, art. 123 alin. (1) si (2) si ale art. 130. Se sustine ca prin cumulul acestor calitati a mai incalcat si unele dispozitii cuprinse in Codul civil si in Codul penal. In continuare autorul exceptiei invoca situatii de fapt, cum sunt obstructionarea justitiei in eradicarea coruptiei si faptul ca opinia publica din Romania reproseaza candidatului coruptia justitiei si a parchetului. In plus se sustine ca sedintele de judecata a contestatiilor se desfasoara in conditii de subiectivism si arbitrariu, cu incalcarea normelor procedurale, de "discriminare totala fata de prevederile Ordonantei nr. 137 din 2 septembrie 2000", ceea ce contravine dispozitiilor "art. 6, art. 14 si art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului ce are la baza Declaratia Universala". Fata de acestea se considera ca singura autoritate competenta sa se pronunte asupra constitutionalitatii dispozitiilor legale criticate este Curtea Constitutionala. In sprijinul acestor sustineri sunt invocate deciziile Curtii Constitutionale nr. 47 din 5 martie 1997 si nr. 2 din 3 februarie 1998, ambele publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, in care s-a statuat ca "exercitiul unui drept constitutional nu poate fi impiedicat de neindeplinirea unei obligatii in sarcina unei autoritati publice, chiar daca aceasta este o instanta de judecata".
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila, exprimandu-si opinia, in conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicata, apreciaza ca dispozitiile art. 34 si cele ale art. 36 alin. (3) si (4) din Legea nr. 68/1992, astfel cum a fost modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/2000, sunt constitutionale.
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Punctele de vedere solicitate nu au fost comunicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea constata ca, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, art. 12 si art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    I. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 34 si cele ale art. 36 alin. (3) si (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140 din 14 septembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 467 din 26 septembrie 2000, avand urmatorul cuprins:
    Art. 34
    "(1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu indeplinesc conditiile prevazute de art. 35 din Constitutie pentru a fi alese.
    (2) De asemenea, prefectii si subprefectii nu pot candida in circumscriptiile electorale constituite in unitatile administrativ-teritoriale in care isi exercita functiile dupa data inceperii oficiale a campaniei electorale.
    (3) Presedintele Romaniei, in cazul in care este ales senator sau deputat, este obligat, pana la data validarii, sa opteze intre calitatea de parlamentar sau de presedinte.";
    Art. 36 alin. (3) si (4)
    "(3) Contestatiile privind inregistrarea sau respingerea candidaturilor se solutioneaza de tribunalul in a carui raza teritoriala este circumscriptia electorala, in cel mult 2 zile de la primirea contestatiei. Hotararea nu se comunica.
    (4) Impotriva hotararii date in contestatie se poate face recurs, in termen de 24 de ore de la pronuntare, la instanta ierarhic superioara. Recursul se solutioneaza in termen de 2 zile de la inregistrare."
    Autorul exceptiei apreciaza ca aceste prevederi legale incalca urmatoarele dispozitii constitutionale:
    Art. 1 alin. (3)
    "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.";
    Art. 8 alin. (2)
    "Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.";
    Art. 11
    "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
    (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.";
    Art. 16
    "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    Art. 20
    "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.";
    Art. 22 alin. (1)
    "Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.";
    Art. 30 alin. (7)
    "Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.";
    Art. 49
    "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
    Art. 50
    "(1) Fidelitatea fata de tara este sacra.
    (2) Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege.";
    Art. 51
    "Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    Art. 66
    "(1) In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului.
    (2) Orice mandat imperativ este nul."
    Curtea constata ca in cererea formulata in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia s-a limitat sa mentioneze articolele din Constitutie pretins incalcate, fara a adauga insa argumente in sprijinul solicitarii de a se constata neconstitutionalitatea dispozitiilor legale criticate. De aceea, in lipsa unor asemenea argumente, nu se poate stabili substanta criticii de neconstitutionalitate. Raportarea reglementarii cuprinse in dispozitiile legale criticate la dispozitiile constitutionale indicate de autor conduce la concluzia ca intre acestea nu exista nici o legatura si nu se poate stabili nici un criteriu in functie de care Legea nr. 68/1992 ar fi, in privinta textelor legale respective, neconforma cu Constitutia. Totodata se retine ca acest exercitiu ar avea semnificatia unui control de constitutionalitate din oficiu", ceea ce este inadmisibil.
    Pe de alta parte Curtea constata ca autorul exceptiei a invocat unele motive de neconstitutionalitate direct in fata Curtii Constitutionale, prin sustinerile sale orale aratand, in esenta, ca dispozitiile legale criticate sunt lacunare. Astfel, in opinia autorului exceptiei dispozitiile art. 36 sunt omisive pentru ca ele nu stabilesc toate conditiile ce se cer a fi indeplinite de catre candidati in alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, astfel incat sa nu se contravina unor prevederi ale Constitutiei. Curtea s-a mai pronuntat asupra unor exceptii de neconstitutionalitate ce vizau omisiuni de reglementare, statuand in mod constant ca jurisdictia constitutionala nu se poate substitui legiuitorului pentru adaugarea unor noi prevederi celor instituite si, de aceea, critica de neconstitutionalitate prin omisiune este inadmisibila. Altminteri, un astfel de control ar reprezenta o ingerinta in sfera atributiilor Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin. (1) teza a doua din Constitutie, este unica autoritate legiuitoare a tarii. In acest sens sunt, printre altele, Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, precum si Decizia nr. 239 din 17 iunie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 290 din 27 octombrie 1997.
    De asemenea, Curtea retine ca in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia indica mai multe texte constitutionale pretins incalcate de dispozitiile legale criticate, spre a dovedi violarea acestora prin prezentarea la alegerile parlamentare a unui anumit candidat. De aceea motivarea exceptiei poarta, in buna parte, asupra constitutionalitatii si legalitatii acelei candidaturi, reprosandu-i-se candidatului dubla calitate de deputat si de ministru al justitiei, pretinsa obstructionare a justitiei, coruptia din justitie si din Ministerul Public, incalcarea normelor procedurale, subiectivismul si arbitrariul. Raportandu-se la aceasta categorie de critici, Curtea constata ca, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, "In exercitarea controlului, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept [...]". In consecinta, legitimitatea constitutionala a unor prevederi legale nu se determina prin raportare la situatii de fapt, ci prin raportare numai la dispozitiile sau la principiile constitutionale. In plus Curtea observa ca, prin modul in care este motivata exceptia de neconstitutionalitate, se tinde la solutionarea de catre Curtea Constitutionala, in mod nemijlocit, a contestatiei impotriva candidaturii in alegerile parlamentare, iar nu a exceptiei de neconstitutionalitate. Or, rezolvarea acestei contestatii nu intra in competenta Curtii Constitutionale, ci in cea a Tribunalului Bucuresti, potrivit prevederilor art. 36 alin. (3) din Legea nr. 68/1992, astfel cum a fost modificata si completata.
    Fata de ansamblul acestor considerente urmeaza ca exceptia de neconstitutionalitate sa fie respinsa ca inadmisibila.

    Pentru aceste motive, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 2 alin. (3), al art. 12, al art. 13 lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale art. 36 alin. (3) si (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/2000, exceptie ridicata de Anton Sommert in Dosarul nr. 21/C/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 7 noiembrie 2000.

             PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent sef,
                              Claudia Miu