DECIZIE   Nr. 207 din 14 aprilie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 456 din 30 mai 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Valentina Barbateanu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, exceptie ridicata de Ye Lifeng si He Tiaohong in Dosarul nr. 10.731/2004 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
    La apelul nominal raspunde Ye Lifeng, constatandu-se lipsa celorlalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita. Partea prezenta depune concluzii scrise, prin care solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. In cadrul acestora, sustine ca textul de lege criticat este contrar dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, interpretate in sensul dispozitiilor art. 6 alin. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si al practicii jurisprudentiale a Curtii Europene a Drepturilor Omului. In esenta, considera ca termenul de judecata de numai 30 de zile, stabilit de textul criticat pentru solutionarea cererii de acordare a unei forme de protectie, reprezinta o incalcare a dreptului la un proces echitabil, prin infrangerea dreptului la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil. Aceasta, intrucat acest termen excesiv de scurt il impiedica pe solicitant sa procure si sa administreze toate probele de care intelege sa se foloseasca in dovedirea cererii sale. Mai arata ca printre garantiile unui proces echitabil figureaza respectarea unui termen rezonabil, care se apreciaza in functie de durata procesului, raportata la gradul de complexitate a litigiului, respectiv dificultatea problemelor juridice ridicate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens, precizeaza ca textul criticat a mai fost supus controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala statuand prin Decizia nr. 531 din 2 decembrie 2004 ca dispozitiile privind termenele in care urmeaza sa se judece litigiile la care se refera ordonanta dau expresie prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, care lasa legiuitorului libertatea de a reglementa procedurile judiciare in spiritul exigentei prevazute de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentala, referitoare la solutionarea litigiilor intr-un termen rezonabil.
    La dosar a fost depus punctul de vedere al Oficiului National pentru Refugiati, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. In sustinerea acestei cereri, arata ca procedura de solutionare a plangerii impotriva hotararii de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat comporta o urgenta evidenta, fiind justificata o reglementare diferita de cea prevazuta de lege pentru alte proceduri. In continuare, arata ca prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, care consacra principiul solutionarii cauzei deduse judecatii intr-un termen rezonabil, reprezinta o regula preluata din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, conform careia "justitia nu trebuie realizata cu intarzieri care sa compromita eficienta si credibilitatea sa".

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 9 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 10.731/2004, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania.
    Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Ye Lifeng si He Tiaohong intr-o cauza civila avand ca obiect solutionarea plangerii impotriva hotararii Oficiului National pentru Refugiati de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat sau a protectiei umanitare conditionate.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia afirma ca textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, care garanteaza dreptul partilor la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si care reprezinta valorificarea in dreptul intern a principiilor prevazute in art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens, arata ca art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 obliga instanta sa solutioneze plangerea in termen de 30 de zile de la investire, "fapt care incalca grav atat dreptul judecatorului de a hotari in mod suveran asupra modului si timpului alocat cercetarii judecatoresti, cat si dreptul reclamantilor la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil". In continuare, avand in vedere ca, in opinia autorilor, cauza aflata pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti este "extrem de complexa", acestia arata ca, in conformitate cu doctrina si practica jurisprudentiala a Curtii Europene a Drepturilor Omului, termenul rezonabil se apreciaza in functie de circumstantele cauzei, si anume complexitatea acesteia, dificultatea probelor, aspectul international al situatiei. In continuare, autorii sustin ca termenul prea scurt, prevazut pentru solutionarea cererilor de protectie, pe de o parte, determina parcurgerea in mare viteza a tuturor etapelor cercetarii judecatoresti, respectiv audierea reclamantului si administrarea probatoriului, iar pe de alta parte, forteaza aparatorul ales al reclamantului "sa realizeze o aparare aproximativa si formala", timpul prevazut de lege fiind insuficient pentru studierea cazului si, "mai ales, pentru procurarea si administrarea intregului probatoriu necesar solutionarii unei cauze de complexitatea celei privind solicitarea de protectie". In sprijinul acestor sustineri, autorii exceptiei invoca hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntata in cauza "Airey contra Irlandei", 1979, in motivarea careia s-a retinut ca "un obstacol de fapt poate sa incalce prevederile Conventiei in aceeasi masura ca un obstacol juridic".
    Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat termenul prevazut de lege este, pentru judecator, un termen de recomandare, aceste pricini avand caracter de urgenta. Precizeaza ca acesta "nu impieteaza asupra desfasurarii procesului, in sensul ca sunt respectate dispozitiile procedurii civile si este urmata calea de drept comun privind desfasurarea procesului civil".
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens face referire la deciziile Curtii Constitutionale nr. 231 din 25 mai 2004 si nr. 295 din 1 noiembrie 2001, prin care aceasta a constatat constitutionalitatea textului de lege criticat. De asemenea, in ceea ce priveste pretinsa incalcare a art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precizeaza ca dispozitiile art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 "asigura oricarei persoane dreptul de a se plange cu privire la drepturile si obligatiile sale in fata unui tribunal". Mai arata ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului a stabilit ca prin notiunea de "drept la un proces echitabil" trebuie sa se inteleaga ansamblul tuturor garantiilor procedurale ce trebuie sa insoteasca un proces. Considera ca textul de lege criticat nu ingradeste dreptul partilor interesate de a apela la instantele judecatoresti, de a fi aparate si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza, intr-o societate democratica, procesul echitabil.
    Avocatul Poporului arata ca, ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost republicata, dandu-se textelor o noua numerotare, art. 15 devenind art. 16. Apreciaza ca dispozitiile art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, republicata, nu contravin nici unui text din Constitutie, motiv pentru care le considera constitutionale. Precizeaza insa ca, din sesizarea pe care instanta de judecata a inaintat-o Curtii Constitutionale, nu rezulta textele constitutionale presupus incalcate de textul de lege criticat. Prin urmare, tinand cont de dispozitiile imperative ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, considera ca numai aceasta poate decide cadrul constitutional in care urmeaza sa fie examinata exceptia de neconstitutionalitate.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si ale autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, conform incheierii de sesizare, prevederile art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 323/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 27 iunie 2001. Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004. Ca urmare a renumerotarii, art. 15 a devenit art. 16. In consecinta, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta prevederile art. 16 alin. (5), care au urmatorul cuprins:
    - Art. 16 alin. (5): "Plangerea se inainteaza de indata instantei competente, care o va solutiona in termen de 30 de zile."
    In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 21 alin. (3) teza a doua din Constitutie, care stabilesc ca "Partile au dreptul (...) si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil", precum si celor ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, conform carora "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale (...)".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile criticate din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 531 din 2 decembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 39 din 12 ianuarie 2005, exceptia a fost respinsa ca neintemeiata, in raport cu aceleasi texte din Constitutie invocate si in prezentul dosar. Astfel, Curtea a retinut ca procedura de solutionare a plangerii pe care strainul solicitant al statutului de refugiat o face impotriva hotararii de respingere a cererii, data de Oficiul National pentru Refugiati, este instituita pentru o categorie speciala de persoane si cu privire la o anumita categorie de cereri ce comporta o urgenta evidenta. In continuare, a statuat urmatoarele: "In ceea ce priveste dispozitiile privind termenele in care urmeaza sa se judece litigiile la care se refera ordonanta, acestea sunt in concordanta cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, care lasa libertate legiuitorului sa reglementeze procedurile judiciare in spiritul exigentei prevazute de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentala, referitoare la solutionarea litigiilor intr-un termen rezonabil.
    Asa fiind, departe de a ingradi drepturi consacrate constitutional, reglementarea prevazuta de art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 constituie o garantie a aplicarii principiului prevazut de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind judecarea unei cauze in mod echitabil si intr-un termen rezonabil, in scopul inlaturarii oricaror abuzuri din partea partilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificata a solutionarii unui proces."
    Avand in vedere ca motivarea exceptiei solutionate cu acel prilej este identica cu cea formulata in prezenta cauza si intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice modificarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, exceptia de neconstitutionalitate a art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania se impune a fi respinsa ca neintemeiata.
    In plus, nu se poate sustine ca, in scopul respectarii termenului de 30 de zile impus prin Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, instanta a refuzat petentilor administrarea unor probe, ingradindu-le astfel dreptul la aparare. Dimpotriva, din cuprinsul dosarului aflat pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti reiese ca acestia si-au valorificat pe deplin acest drept.
    Referitor la invocarea de catre autorii exceptiei a hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntata in cauza "Airey contra Irlandei", 1979, referitoare la influenta cheltuielilor de procedura asupra accesului la justitie in materie de separare de domiciliu, se poate observa ca aceasta nu este relevanta in solutionarea prezentei exceptii de neconstitutionalitate.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, exceptie ridicata de Ye Lifeng si He Tiaohong in Dosarul nr. 10.731/2004 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 14 aprilie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Valentina Barbateanu