Decizia Nr.201 din 09.04.2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 349 din 13 iunie 2013

Acsinte Gaspar	- preşedinte
Aspazia Cojocaru	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Ion Predescu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Daniela Ramona Mariţiu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dabb Consulting“ - S.R.L. din Ciorogârla în Dosarul nr. 37.012/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 104D/2013.La apelul nominal răspunde pentru autoarea excepţiei avocatul Toma Călin Valentin, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că sunt cazuri în care se plăteşte taxa de timbru pentru capete de cerere alternative, dublându-se taxa de timbru, deşi beneficiul este unul singur. Astfel, se ajunge ca taxa de timbru să fie plătită de două ori, deşi beneficiul este unul singur. Invocă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 32/2008.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că atât capetele de cerere alternative, cât şi cele succesive sunt capete de cerere diferite, astfel că se impune plata a două taxe de timbru. Invocă hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei.Având cuvântul în replică, avocatul autoarei excepţiei arată că este diferenţă între caracterul succesiv şi cel alternativ al capetelor de cerere.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 29 ianuarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 37.012/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dabb Consulting“ - S.R.L. din Ciorogârla cu ocazia soluţionării unei cereri de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxelor de timbru.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, pentru realizarea în justiţie a aceluiaşi drept material se plătesc mai multe taxe de timbru, identice şi calculate la valoarea aceluiaşi drept material. În acest caz impunerea fiscală nu are o aşezare justă, încălcându-se astfel art. 56 alin. (2) din Constituţie, precum şi accesul liber la justiţie.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul arată că instanţa de contencios constituţional a statuat că accesul liber la justiţie nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. Totodată, dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi echitabil ca justiţiabilii ce trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, s-a constatat că dispoziţiile Legii nr. 146/1997 nu aduc atingere statului de drept, democratic si social, demnităţii omului, drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor sau altor valori supreme garantate prin Legea fundamentală.Avocatul Poporului arată că, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, justiţiabilii pot obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 722 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 2 august 2011.Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie.Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 2 şi art. 14 din Legea nr. 146/1997, faţă de prevederile art. 56 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“, consideră că plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 şi art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu următorul conţinut:– Art. 2: „(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:a)până la valoarea de 50 lei - 6 lei;b)între 51 lei şi 500 lei - 6 lei + 10% pentru ce depăşeşte 50 lei;c)între 501 lei şi 5.000 lei - 51 lei + 8% pentru ce depăşeşte 500 lei;d)între 5.001 lei şi 25.000 lei - 411 lei + 6% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;e)între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.611 lei + 4% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;f)între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.611 lei + 2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;g)peste 250.000 lei - 6.611 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.(1¹) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi cererilor în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum şi cererilor privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie cererii în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial. (1²) Cererile de valoare redusă, soluţionate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul X al cărţii a VI-a din Codul de procedură civilă, se timbrează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 150 lei, pentru cereri a căror valoare depăşeşte 2.000 lei. (1³) Cererile privind ordonanţa de plată se timbrează cu 150 lei. (2) În cazul contestaţiei la executarea silită şi al opoziţiei la executare, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 194 lei, indiferent de valoarea contestată.(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în acţiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instanţă ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.“;

– Art. 14: „Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.“În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Totodată, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 146/1997 s-a pronunţat de nenumărate ori, respingând-o ca neîntemeiată. Exemple, în acest sens, sunt Decizia nr. 570 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 iulie 2011, Decizia nr. 569 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 iulie 2011, şi Decizia nr. 450 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 1 iulie 2011. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţionala nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 146/1997, Curtea reţine că dispoziţiile criticate dispun că pentru o acţiune care are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui. Analizând textul de lege criticat şi criticile de neconstituţionalitate prin raportare la elementele de fapt ale cauzei în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aspectele relevate de autoarea excepţiei ţin de modul de aplicare şi de interpretare a normelor criticate, ce nu pot fi convertite în vicii de constituţionalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate. De altfel, însuşi textul de lege criticat prevede că taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, doar atunci când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, iar nu şi în celelalte cazuri. Aspectele referitoare la determinarea finalităţii capetelor de cerere pentru a stabili taxa judiciară de timbru ce se datorează nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dabb Consulting“ - S.R.L. din Ciorogârla în Dosarul nr. 37.012/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a art. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 aprilie 2013. PREŞEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu