DECIZIE   Nr. 2 din 16 ianuarie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 142 din 22 martie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Gabriela Ghita         - procuror
    Gabriela Dragomirescu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, exceptie ridicata de Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana in Dosarul nr. 1.634/COM/2000 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei, precum si a celorlalte parti (Societatea Comerciala "Comfruct" - S.A. Lipova din Arad si Fondul Proprietatii de Stat Bucuresti), fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind nefondata. Se apreciaza ca dispozitiile art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 41. In acest sens se invoca si jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la constitutionalitatea acestor dispozitii legale, mentionandu-se Decizia nr. 206/2000.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 23 martie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 1.637/COM/2000, Curtea de Apel Timisoara - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, exceptie ridicata de Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana din Arad, intr-o cauza avand ca obiect judecarea recursului formulat de aceasta societate impotriva Sentintei civile nr. 766/1999 a Tribunalului Arad.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul criticat al Ordonantei de urgenta a Guvernului contravine prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutie, deoarece, in mod abuziv si cu incalcarea dreptului de proprietate asupra actiunilor pe care Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana le detine, dispune scoaterea terenurilor agricole din capitalul sau social. Totodata se arata ca prin Hotararea Guvernului nr. 746/1991 privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole in vederea aplicarii art. 36 si art. 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 s-a stabilit modul de evaluare a terenurilor agricole, iar valoarea acestora a fost inclusa in capitalul social. In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate "Hotararea Guvernului nr. 746/1991 a produs un efect constitutiv de drepturi pentru actionarii Fondului Proprietatii de Stat si Societatii de Investitii Financiare Banat-Crisana si, ca urmare, capitalul sau social s-a marit cu valoarea actiunilor aferente valorii terenurilor agricole". Cu toate acestea, dispozitiile art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 prevad ca terenurile agricole nu fac parte din capitalul social, "ceea ce impune societatilor comerciale sa-si reduca capitalul social, cu consecinta prejudicierii actionarilor".
    Curtea de Apel Timisoara - Sectia comerciala si de contencios administrativ, exprimandu-si opinia, considera ca dispozitiile criticate "sunt constitutionale, intrucat nu aduc atingere dreptului de proprietate astfel cum a fost reconstituit in favoarea fostilor proprietari deveniti actionari prin art. 36 din Legea nr. 18/1991 si art. 35 din Legea arendarii nr. 16/1994".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In sustinerea acestui punct de vedere se arata, in esenta, ca Hotararea Guvernului nr. 746/1991 cuprinde dispozitii privind majorarea capitalului social al societatilor comerciale agricole cu valoarea terenurilor aflate in proprietatea acestora, dar "aceste dispozitii nu pot constitui temeiul legal pentru majorarea capitalului social al societatilor comerciale agricole, foste intreprinderi agricole de stat, cu valoarea terenurilor agricole aflate in exploatarea acestora, a caror situatie juridica nu a fost clarificata".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, dispozitii al caror continut este urmatorul: "Terenurile agricole si terenurile aflate permanent sub luciu de apa nu fac parte din capitalul social al societatilor comerciale prevazute la art. 1 si 2."
    Art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 prevad:
    Art. 1
    "Prezenta ordonanta de urgenta stabileste cadrul juridic privind privatizarea societatilor comerciale agricole, care detin in exploatare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, constituite in conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, precum si regimul concesionarii terenurilor proprietate publica si privata a statului, aflate in exploatarea acestor societati."
    Art. 2
    "Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica si societatilor comerciale rezultate din divizarea sau fuziunea societatilor comerciale mentionate la art. 1, care detin in exploatare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa."
    Desi autorul exceptiei sustine ca dispozitiile criticate contravin art. 41 din Constitutie, din continutul motivarii exceptiei rezulta ca in realitate acesta a avut in vedere incalcarea numai a prevederilor art. 41 alin. (2) teza intai, potrivit carora "Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca prevederile art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii din Constitutie, si anume art. 41 alin. (2) teza intai. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 206 din 17 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 13 decembrie 2000, si prin Decizia nr. 249 din 23 noiembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 97 din 26 februarie 2001, Curtea Constitutionala a retinut in esenta urmatoarele:
    Din analiza actelor normative care au cuprins succesiv reglementari privind situatia juridica a terenurilor agricole si a celor aflate sub luciu de apa rezulta ca aceste categorii de terenuri nu au fost niciodata incluse in mod legal in capitalul social al societatilor comerciale agricole. Chiar daca Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, a prevazut ca "Bunurile din patrimoniul societatii sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor dobandite cu alt titlu", aceasta dispozitie legala nu poate fi disociata, in ceea ce priveste situatia terenurilor agricole si a celor aflate sub luciu de apa, de reglementarile speciale intervenite dupa anul 1989 pentru clarificarea complexei probleme a situatiei juridice a acestor terenuri. In acest sens, prin Legea nr. 9 din 17 iulie 1990 privind interzicerea temporara a instrainarii terenurilor prin acte intre vii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990, se stabilise deja ca "Pana la adoptarea unei noi reglementari legale privind regimul fondului funciar se interzice instrainarea, prin acte intre vii, a terenurilor de orice fel situate inauntrul sau in afara localitatilor".
    De altfel, asa cum se retine in jurisprudenta Curtii Constitutionale, intreaga legislatie ulterioara cu privire la terenurile agricole si a celor aflate sub luciu de apa a avut in vedere ca aceste categorii de terenuri, aflate in exploatarea societatilor comerciale agricole, nu erau in proprietatea acestor societati si nu indreptatea includerea acelor terenuri in capitalul lor social.
    Asa fiind, Curtea Constitutionala, prin deciziile pronuntate, a statuat ca art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 nu incalca prevederile art. 41 alin. (2) teza intai din Constitutie, referitoare la garantarea dreptului de proprietate, deoarece societatile comerciale nu au drept de proprietate asupra terenurilor la care se refera mentionata ordonanta de urgenta a Guvernului.
    Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea acestei solutii, cele statuate anterior prin deciziile Curtii Constitutionale nr. 206 din 17 octombrie 2000 si nr. 249 din 23 noiembrie 2000 isi mentin valabilitatea si in cauza de fata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, exceptie ridicata de Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana in Dosarul nr. 1.634/COM/2000 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 ianuarie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Gabriela Dragomirescu