DECIZIE Nr. 198 din 17 octombrie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. 1
si ale art. 5 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei
juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea
statului
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 702 din 28 decembrie 2000
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 2 alin. 1 si ale art. 5 alin. 1 din Legea nr. 112/1995
pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de
locuinte, trecute in proprietatea statului, exceptie ridicata de Alice Livia
Teodorescu si Paraschiva Teodorescu in Dosarul nr. 2.635/1999 al Judecatoriei
Ploiesti, judetul Prahova.
La apelul nominal se prezinta Alice Livia Teodorescu, personal si in
calitate de reprezentant al Paraschivei Teodorescu, ambele autoare ale
exceptiei, lipsind celelalte parti (Teodor Dinu Adrian Teodorescu, Consiliul
Judetean Prahova, Comisia judeteana Prahova pentru aplicarea Legii nr. 112/1995
si Consiliul Local Ploiesti), fata de care procedura de citare a fost legal
indeplinita.
Alice Livia Teodorescu, personal si in calitate de reprezentant al
Paraschivei Teodorescu, solicita suspendarea solutionarii exceptiei pana la
intrarea in vigoare a noii legi a caselor nationalizate.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererii de
suspendare, ca fiind inadmisibila si incompatibila cu natura procedurii in fata
Curtii Constitutionale, in temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata.
Curtea, examinand cererea formulata de autorii exceptiei privind
suspendarea solutionarii cauzei, precum si dispozitiile art. 16 din Legea nr.
47/1992, republicata, si pe cele ale art. 25 din Regulamentul de organizare si
functionare a Curtii Constitutionale, constata ca dispozitiile art. 242 - 244
din Codul de procedura civila referitoare la suspendarea judecatii nu sunt
compatibile cu natura procedurii in fata Curtii si, prin urmare, sunt
inaplicabile. In consecinta, se dispune respingerea cererii de suspendare.
Autorul exceptiei solicita, in nume personal si in calitate de reprezentant
al celui de al doilea autor al exceptiei, admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile art. 2 alin. 1 si cele ale
art. 5 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 sunt neconstitutionale, intrucat incalca
prevederile cuprinse in art. 1 alin. (3), art. 4 alin. (2), art. 16, art. 41
alin. (2), precum si in art. 135 alin. (1) si (6) din Legea fundamentala. Se sustine
ca prin textele de lege criticate se creeaza doua categorii de cetateni: o
categorie de persoane care sunt integral despagubite si alta care beneficiaza
doar de despagubiri partiale. Se arata ca in acest mod un numar important de
cetateni care au fost alungati din propriile locuinte in timpul fostului regim
nu pot fi despagubiti prin restituirea in natura a imobilelor, deoarece,
evident, nu ar fi fost posibil sa le fi ocupat la data de 22 decembrie 1989. Se
mai considera ca dispozitiile legale criticate incalca dreptul de proprietate
al autorilor exceptiei, mostenitori ai fostilor proprietari deposedati abuziv
de imobilele lor, chiar cu incalcarea decretului de nationalizare emis de
regimul comunist, drept garantat de art. 41 si 135 din Constitutie. Se invoca
in sprijinul acestor sustineri jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia
nr. 2 din 3 februarie 1998 si Decizia nr. 72 din 5 mai 1998), precum si aceea a
Curtii Europene a Drepturilor Omului (Hotararea pronuntata in cauza
"Brumarescu contra Romaniei", 1999), aratandu-se ca despagubirile
partiale nu sunt recunoscute de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. In final
se subliniaza ca trebuie sa se asigure un tratament juridic egal pentru toti
cetatenii romani aflati in aceeasi situatie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata, considerand ca dispozitiile
art. 2 alin. 1 si cele ale art. 5 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 nu contravin
prevederilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3), art. 4 alin. (2),
art. 16, art. 41 alin. (2) si art. 135 alin. (1) si (6), deoarece dispozitiile
legale criticate nu creeaza doua categorii distincte de cetateni. Solutiile
legislative diferite reprezinta o optiune a legiuitorului, care nu poate forma
obiectul controlului de constitutionalitate. Se mai arata ca textele de lege
criticate au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate,
invocandu-se in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 73 din 19 iulie
1995, prin care exceptia de neconstitutionalitate vizand acelasi obiect a fost
respinsa. In final se sustine ca, asa cum a statuat Curtea prin numeroase
decizii, principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, pentru situatii
diferite fiind necesare reglementari juridice diferite.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 22 noiembrie 1999, pronuntata in Dosarul nr.
2.635/1999, Judecatoria Ploiesti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. 1 si ale art. 5 alin. 1
din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile
cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, exceptie ridicata
de Alice Livia Teodorescu si Paraschiva Teodorescu.
Prin cererea adresata instantei judecatoresti autorii exceptiei au sustinut
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 2 alin. 1 si ale art. 5 alin. 1 din
Legea nr. 112/1995, precum si a dispozitiilor art. 12 si ale art. 13 alin. 1 si
2 din aceeasi lege.
In temeiul art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata,
instanta de judecata a constatat ca dispozitiile art. 12 si ale art. 13 alin. 1
si 2 din Legea nr. 112/1995 nu au relevanta in cauza si, in consecinta, a
respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate referitoare la aceste
texte, sesizand Curtea Constitutionala numai cu privire la
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 2 alin. 1 si ale art. 5 alin. 1 din
Legea nr. 112/1995, texte de care, in opinia instantei, depinde solutionarea
cauzei. Obiectul cauzei il constituie anularea Hotararii nr. 13 din 13 ianuarie
1998 a Comisiei judetene de aplicare a Legii nr. 112/1995, prin care s-a
stabilit dreptul familiei Teodorescu de a beneficia de masurile reparatorii
prevazute de Legea nr. 112/1995 si restituirea in natura a unui imobil situat
in municipiul Ploiesti.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arata ca
dispozitiile art. 2 alin. 1 si ale art. 5 alin. 1 din Legea nr. 112/1995
incalca prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 4 alin. (2), referitoare la
egalitatea in drepturi a cetatenilor romani, fara nici un fel de deosebiri, ale
art. 16 care consacra principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, ale art. 41 alin.
(2) care instituie principiul ocrotirii dreptului de proprietate si ale art.
135 alin. (1) si (6) din Constitutie, care consacra ocrotirea si
inviolabilitatea proprietatii private. Se sustine in esenta ca textele de lege
criticate, prin care se prevede "restituirea in natura a imobilului
nationalizat catre fostul proprietar, numai in situatia in care acesta locuia
la data de 22 decembrie 1989, in calitate de chirias", sanctioneaza
proprietarii care nu mai locuiau in imobilele care le-au apartinut, desi au
fost si situatii in care proprietarii au fost constransi sa paraseasca
imobilele, cum este si cazul lor, care au fost evacuati fortat din casa in anul
1952.
Judecatoria Ploiesti, exprimandu-si opinia, considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este intemeiata, intrucat textele de lege criticate
"incalca prevederile constitutionale referitoare la egalitatea in drepturi
a tuturor cetatenilor (art. 16) si la garantarea si ocrotirea proprietatii
private in mod egal, indiferent de titular (art. 41)". Totodata instanta
considera ca "aceste dispozitii legale nu au in vedere situatia in care
fostii proprietari au fost alungati sau evacuati fortat din propriile locuinte,
asa incat nu au mai avut, practic, posibilitatea de a ocupa, in calitate de
chiriasi, aceste imobile".
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. 1 si ale art. 5 alin. 1 din
Legea nr. 112/1995 este neintemeiata, referindu-se si la jurisprudenta Curtii
Constitutionale, care, prin Decizia nr. 73/1995, a stabilit, in cadrul
controlului a priori, ca art. 2 alin. 1 nu contravine Legii fundamentale, iar
prin Decizia nr. 2 din 3 februarie 1998 a stabilit ca nici art. 5 din Legea nr.
112/1995 nu este neconstitutional.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 2 alin. 1 si ale art. 5
alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor
imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, texte care
au urmatoarea redactare:
Art. 2 alin. 1
"Persoanele prevazute la art. 1 beneficiaza de restituirea in natura,
prin redobandirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor in care
locuiesc in calitate de chiriasi sau a celor care sunt libere, iar pentru
celelalte apartamente primesc despagubiri in conditiile art. 12.";
Art. 5 alin. 1
"Daca fostul proprietar sau mostenitorii acestuia locuiau la data de
22 decembrie 1989 in calitate de chiriasi in apartamentele trecute in
proprietatea statului, ei devin proprietarii apartamentului locuit, in
conditiile prezentei legi."
Aceste dispozitii legale sunt considerate neconstitutionale de autorii
exceptiei, in raport cu prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 4 alin. (2), ale
art. 16 alin. (1) si (2), ale art. 41 alin. (2) si ale art. 135 alin. (1) si
(6) din Constitutie, care au urmatorul cuprins:
Art. 1 alin. (3)
"Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea
omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a
personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori
supreme si sunt garantate.";
Art. 4 alin. (2)
"Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai,
fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de
religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine
sociala.";
Art. 16
"(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice,
fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
Art. 41 alin. (2)
"Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de
titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate
asupra terenurilor.";
Art. 135 alin. (1) si (6)
"(1) Statul ocroteste proprietatea. [...]
(6) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate a textelor de lege criticate,
Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, pentru urmatoarele argumente:
Adoptarea unor solutii legislative diferite de reparare a nedreptatilor
savarsite in timpul vechiului regim politic, prin trecerea in proprietatea
statului sau a altor persoane juridice, dupa 6 martie 1945, a unor imobile cu
destinatia de locuinte, in cadrul Legii nr. 112/1995, in raport cu faptul ca
fostii proprietari locuiau sau nu, in calitate de chiriasi, in apartamentele
care le-au apartinut ori daca aceste apartamente erau sau nu libere, nu este de
natura sa determine caracterul neconstitutional al celor doua texte de lege
criticate, care exprima optiunea legiuitorului cu privire la masurile
reparatorii.
Curtea retine ca reglementarea cuprinsa in art. 2 alin. 1 si in art. 5
alin. 1 din Legea nr. 112/1995 nu incalca principiile generale cuprinse in art.
1 alin. (3) si in art. 4 alin. (2) din Constitutie, deoarece nu aduce atingere
statului de drept, democratiei, demnitatii omului, drepturilor si libertatilor
cetatenilor sau altor valori supreme garantate prin Legea fundamentala si nici
nu creeaza inegalitati intre cetateni pe criterii de rasa, nationalitate, de
origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta
politica, de avere sau de origine sociala.
Curtea constata, de asemenea, ca dispozitiile legale criticate nu contravin
nici prevederilor constitutionale cuprinse in art. 16 care consacra la alin.
(1) principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice,
precum si nediscriminarea. Jurisprudenta Curtii Constitutionale, in deplin
acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a stabilit ca
acest principiu nu este sinonim cu uniformitatea si ca pentru situatii diferite
poate exista un tratament juridic deosebit, recunoscandu-se dreptul la
diferenta. In acest sens Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe
decizii, printre care se afla Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993, si
Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997.
Critica referitoare la incalcarea alin. (2) al art. 16 din Constitutie
este, de asemenea, nefondata, deoarece nu este creata o reglementare "in
afara legii", ci in cadrul legii, dar cu solutii legislative diferite, si
fara a contine prevederi privind exceptarea anumitor persoane de la aplicarea
legii.
Curtea constata ca dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 41 alin.
(2) si in art. 135 alin. (1) si (6), care prevad protectia proprietatii
private, nu sunt incidente in cauza, intrucat prin dispozitiile legale
criticate nu se incalca dreptul de proprietate al autorilor exceptiei, drept
care nu mai exista, bunurile respective intrand in proprietatea statului cu
titlu, ci, dimpotriva, se prevad masuri reparatorii pentru fostii proprietari
deposedati de aceste imobile cu destinatia de locuinte. Incalcarea dreptului
lor de proprietate s-a produs deja in momentul trecerii in proprietatea
statului a locuintelor care le-au apartinut, la data cand s-au constituit
titlurile respective, intr-un alt regim constitutional.
De altfel, dispozitiile art. 2 alin. 1 si ale art. 5 alin. 1 din Legea nr.
112/1995 au mai format obiectul controlului de constitutionalitate exercitat de
Curte. Astfel, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, in cadrul controlului
de constitutionalitate exercitat conform art. 144 lit. a) din Constitutie,
dispozitiile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 au fost declarate constitutionale.
In considerentele acestei decizii Curtea a retinut ca "legea nu numai ca
nu realizeaza <<exproprierea individuala>> a locuintelor, aflate in
proprietatea statului, dar infaptuieste, cu mijloace specifice si tinand seama
de realitatile economice din prezent, o reparatie in folosul fostilor
proprietari, persoane fizice".
De asemenea, Curtea s-a pronuntat si cu privire la dispozitiile art. 5
alin. 1 din Legea nr. 112/1995, text a carui constitutionalitate a fost, de
asemenea, contestata, constatand ca acestea nu contravin prevederilor
Constitutiei (Decizia nr. 2 din 3 februarie 1998, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, si Decizia nr. 72
din 5 mai 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 195
din 26 mai 1996). Astfel, in considerentele Deciziei nr. 2 din 3 februarie 1998
Curtea a retinut ca, "In ceea ce priveste art. 5 din Legea nr. 112/1995,
care consacra restituirea in natura a imobilelor proprietate de stat, tinand
seama de insusi temeiul constitutional invocat in motivarea exceptiei - art. 41
privind protectia proprietatii private si art. 135 alin. (6) din Constitutie
privind inviolabilitatea acestei proprietati, rezulta ca exceptia este
nefondata. Apare contradictoriu sa se sustina ca garantia constitutionala a
dreptului de proprietate a fost incalcata de o dispozitie legala ce asigura
restituirea in natura a proprietatii fostului proprietar".
Considerentele care au stat la baza solutiilor pronuntate de Curtea
Constitutionala cu referire la constitutionalitatea celor doua texte de lege
isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, neexistand motive pentru a se
reveni asupra acestei jurisprudente.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 25
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. 1
si ale art. 5 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei
juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea
statului, exceptie ridicata de Alice Livia Teodorescu si Paraschiva Teodorescu
in Dosarul nr. 2.635/1999 al Judecatoriei Ploiesti, judetul Prahova.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 17 octombrie 2000.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Marioara Prodan