DECIZIE Nr. 195 din 27 aprilie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr.
51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 532 din 14 iunie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de
avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Exceptia a
fost ridicata de Aurelia Munteanu in Dosarul nr. 1.584/2003 al Curtii de Apel
Bucuresti - Sectia contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 22 aprilie 2004 si
au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de
timp pentru a delibera, a dispus amanarea pronuntarii la data de 27 aprilie
2004.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 10 decembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
1.548/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de
avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Exceptia a
fost ridicata de Aurelia Munteanu intr-o cauza de contencios administrativ
avand ca obiect obligarea Baroului Bucuresti de a intocmi si publica Tabloul
Avocatilor Baroului Bucuresti.
In motivarea exceptiei se sustine ca Legea nr. 51/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, este neconstitutionala, deoarece: a
fost adoptata ca lege organica, desi domeniul pe care il reglementeaza nu se
regaseste in enumerarea cuprinsa in art. 72 din Constitutie, raportat la art.
74 din aceasta; incalca principiul dreptului la libera asociere, consacrat de
art. 9 si art. 37 din Constitutia Romaniei, in acord cu art. 20 din Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, intrucat "avocatii, ca furnizori de servicii
specializate in domeniul dreptului, se pot organiza independent de cele trei
puteri in stat". Mai sustine ca legea criticata incalca "directiva
98/5 a Comisiei Europene, a Parlamentului European si a Consiliului din 16
februarie 1998 privind facilitarea exercitarii permanente a profesiei de avocat
intr-un stat membru, altul decat cel in care a fost dobandita
calificarea". In acest sens arata ca, potrivit nr. 15 din considerentele
adoptarii directivei, profesia de avocat este definita ca profesie libera si
independenta de orice ingerinta din partea statului.
In concluzie, autorul exceptiei considera ca legea este
"neconstitutionala, nefunctionala si impiedica dreptul liber de asociere
al persoanelor", iar, potrivit prevederilor art. 9 din Constitutie,
republicata, avocatii "urmeaza sa-si organizeze activitatea potrivit
statutului lor si legii-cadru in vigoare privind asociatiile, respectiv
Ordonanta Guvernului nr. 26/2000".
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ apreciaza ca exceptia
de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat legea criticata nu
contravine dispozitiilor constitutionale invocate.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu
dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 51/1995
pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, este neintemeiata. In acest sens arata
ca adoptarea legii criticate ca lege organica "este justificata prin
incriminarea faptelor de exercitare nelegala a profesiei de avocat",
infractiunile fiind o materie rezervata, in temeiul art. 74 raportat la art. 72
din Constitutie, domeniului legii organice. Considera ca invocarea incalcarii
dreptului constitutional de libera asociere este nerelevanta, intrucat
"intreaga reglementare a legii se bazeaza pe ideea constituirii si
functionarii Uniunii Avocatilor din Romania ca organism profesional" si ca
exercitarea dreptului de asociere prin infiintarea asociatiilor profesionale
"nu poate insemna constituirea unui domeniu aparte de profesii, activitati
si organisme sustras interventiei legislative". De asemenea, "necesitatea
reglementarii prin lege a unor activitati sau profesii este determinata, in
primul rand, de finalitatea lor de a servi interesul public, si nu numai de
criteriul sursei de finantare". In sfarsit, apreciaza ca Directiva
Parlamentului European si a Consiliului Europei 98/CE din 16 februarie 1998 nu
are legatura directa cu criticile de neconstitutionalitate formulate.
Avocatul Poporului apreciaza ca, in raport de art. 9 si art. 37 (devenit
art. 40) din Constitutie, republicata, exceptia de neconstitutionalitate
ridicata este neintemeiata. Astfel, arata ca, "potrivit Legii nr. 51/1995,
avocatii se pot constitui in asociatii cu scop lucrativ, ale caror organizare
si functionare sunt reglementate de legislatia civila, iar temeiul constituirii
lor este un contract si Legea nr. 51/1995, precum si in asociatii fara scop
lucrativ, ale caror organizare si functionare sunt reglementate prin art. 9 si
art. 40 din Constitutie, republicata, Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asociatii si fundatii, Legea nr. 51/1995 si statutele proprii".
Asadar, asa cum prevede art. 40 din Constitutie, republicata, asociatiile
profesionale fara scop lucrativ ale avocatilor se pot constitui, organiza si
functiona doar in conditiile si potrivit legii. In ceea ce priveste incalcarea
art. 73 si 76 din Constitutie, republicata, apreciaza ca "numai Curtea
Constitutionala poate stabili daca procedura prin care s-a adoptat Legea nr.
51/1995 este cea conforma cu prevederile constitutionale".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile Legii
nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, care, in opinia autorului acesteia,
contravin dispozitiilor art. 9, ale art. 37 (devenit art. 40), ale art. 72
(devenit art. 73) si ale art. 74 (devenit art. 76) din Constitutie,
republicata.
Textele din Constitutie, republicata, invocate ca fiind incalcate dispun cu
privire la: art. 9 - sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale; art.
40 - dreptul de asociere; art. 73 - categorii de legi; art. 76 - adoptarea
legilor si a hotararilor.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
In esenta, se contesta reglementarea prin lege organica a profesiei de
avocat, care nu se incadreaza in nici unul dintre domeniile prevazute de art.
73 alin. (3) din Constitutie, republicata, precum si insasi organizarea prin
lege a acestei profesii, considerand ca actul normativ aplicabil in materie
este Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu
modificarile ulterioare.
In legatura cu sustinerile autorului exceptiei, referitoare la incalcarea
art. 73 alin. (3) din Constitutie, republicata, Curtea constata ca
reglementarea prin lege organica a profesiei de avocat este justificata de
prevederile art. 37 alin. (2) si (3) din lege, care dispun cu privire la unele
infractiuni savarsite impotriva avocatilor si pedepsele aplicabile pentru
acestea. Or, chiar textul constitutional invocat ca fiind incalcat stabileste
la lit. h) ca "infractiunile, pedepsele si regimul executarii
acestora" se reglementeaza prin lege organica. Asadar, organizarea si
exercitarea profesiei de avocat prin adoptarea unei legi organice este in
deplina concordanta cu prevederile art. 73 alin. (3) si ale art. 76 din
Constitutie, republicata, Curtea urmand sa respinga aceasta critica de
neconstitutionalitate.
Autorul exceptiei mai sustine si incalcarea normelor constitutionale
cuprinse in art. 9, privind "Sindicatele, patronatele si asociatiile
profesionale", si in art. 40, referitoare la "Dreptul de
asociere", prin aceea ca "avocatii, ca furnizori de servicii
specializate in domeniul dreptului, se pot organiza independent de cele trei
puteri in stat", "potrivit statutului lor si legii-cadru in vigoare
privind asociatiile, respectiv Ordonanta Guvernului nr. 26/2000".
Analizand aceste sustineri, Curtea observa ca art. 1 din Legea nr. 51/1995,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede caracterul
liberal si independent al profesiei de avocat, iar cat priveste dreptul de
asociere, art. 5 din aceasta dispune in legatura cu formele de organizare a
activitatii, avocatul avand optiunea de a alege varianta in care isi exercita
profesia. Sub aspectele criticate, prin Decizia nr. 44 din 4 februarie 2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 161 din 13 martie
2003, Curtea Constitutionala a statuat ca, "in conceptia legiuitorului,
avocatura este un serviciu public, care este organizat si functioneaza pe baza
unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitata de un corp
profesional selectat si functionand dupa reguli stabilite de lege. [...]
Aceasta optiune a legiuitorului nu poate fi considerata ca neconstitutionala,
avand in vedere ca scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate,
iar normele in baza carora functioneaza nu contravin principiilor
constitutionale", cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind
datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de aceasta. Astfel se
explica de ce conditiile de organizare si exercitare a profesiei de avocat sunt
prevazute intr-o lege speciala si nu se supun normei generale cuprinse in
Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu
modificarile ulterioare. Curtea Constitutionala a statuat constant in jurisprudenta
sa ca dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, si nu
impotriva ei, astfel ca nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor
liberale, nici dispozitiile cuprinse in art. 40 din Constitutie, republicata,
nu sunt nesocotite prin Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.
De altfel, prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea
profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
au mai fost supuse controlului de constitutionalitate si, prin numeroase
decizii, Curtea a constatat ca ele nu contravin Constitutiei.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit.
A.c) si al art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 51/1995
pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Aurelia Munteanu
in Dosarul nr. 1.584/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia contencios
administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 27 aprilie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent sef,
Gabriela Dragomirescu