DECIZIE   Nr. 195 din 12 octombrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 543 din  1 noiembrie 2000

    Ioan Muraru            - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Iuliana Nedelcu        - procuror
    Cristina Radu          - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marius Tuca si "Jurnalul National" in Dosarul nr. 17.773/1996 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
    La apelul nominal raspunde Anton Sommert, lipsind atat autorii exceptiei, cat si partile Aurel Dima, Catalin Folea si Societatea Comerciala "Eurocontact" - S.A., fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Partea prezenta solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, sustinand ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, referitoare la punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 22 din Constitutie, deoarece nu sunt incalcate nici principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice si nici dreptul la viata si la integritate fizica si psihica al inculpatului, autor al exceptiei. Mai arata ca textul de lege criticat nu contine dispozitii discriminatorii sau de natura sa lezeze principiile si drepturile constitutionale invocate ca temei al exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 24 mai 2000, pronuntata in Dosarul nr. 17.773/1996, confirmata prin Decizia penala nr. 609/R din 26 iunie 2000 a Tribunalului Bucuresti - Sectia I penala, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marius Tuca si "Jurnalul National".
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 22 din Constitutie, deoarece "persoana impotriva careia se formuleaza o astfel de plangere penala devine automat inculpat, fara existenta vreunei probe care sa ateste vinovatia sa" si astfel "se creeaza un privilegiu pentru partea vatamata si o discriminare pentru persoana reclamata care devine inculpat, fara a exista probe sau indicii temeinice impotriva sa, cei doi nemaifiind egali in fata legii". Totodata, se mai sustine de catre autorii exceptiei, "este afectat si dreptul la integritate psihica al persoanei reclamate, drept garantat de stat, careia i se confera calitatea procesuala de inculpat, adica de persoana urmarita penal si fata de care se exercita actiunea penala, care are ca obiect tragerea la raspundere penala, fara existenta unor verificari prealabile, plangerea penala neavand caracterul unui act de inculpare".
    Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, exprimandu-si opinia, apreciaza ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala sunt constitutionale, intrucat prevad ca actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate in cazurile in care legea cere o asemenea plangere. Se mai arata ca "legea reglementeaza aceasta procedura de exceptie, caracterizata prin disponibilitate, prin limitare a oficialitatii, numai in cazul anumitor infractiuni si in aceste situatii, o data ce partea adversa devine parte in proces, drepturile si garantiile sale sunt cele reglementate de lege pentru desfasurarea tuturor proceselor penale". De altfel, opineaza instanta, "inculpatul fata de care s-a pus in miscare actiunea penala nu este cu nimic prejudiciat in drepturile sale, invocarea art. 16 si a art. 22 din Constitutie fiind fara relevanta in cauza".
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala este nefondata, intrucat aceste dispozitii nu incalca dreptul la viata si dreptul la integritate fizica si psihica prevazute la art. 22 din Constitutie. In motivarea acestui punct de vedere se arata ca "activitatea procesuala care se desfasoara dupa punerea in miscare a actiunii penale de catre organele judiciare competente este cea de drept comun. Prin urmare, are loc fie o cercetare in faza de urmarire penala, fie o cercetare judecatoreasca. In ambele situatii persoana inculpata are la dispozitie suficiente garantii pentru a-si asigura dreptul la aparare, pentru a combate acuzatiile ce i se aduc, inclusiv prin exercitarea cailor de atac." In ceea ce priveste pretinsa incalcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, Guvernul arata ca "se da o interpretare eronata principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, in vadita contradictie cu modul in care a statuat Curtea Constitutionala in nenumarate decizii". In acest sens se invoca Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1994.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au trimis punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins: "Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plangere."
    Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate sunt:
    Art. 16 alin. (1)
    "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    Art. 22
    "(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
    (2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
    (3) Pedeapsa cu moartea este interzisa."
    Curtea observa ca, desi autorii exceptiei invoca intregul text al art. 22 din Constitutie, din examinarea cererii prin care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate rezulta ca in realitate au fost avute in vedere numai prevederile alin. (1) al art. 22.
    Autorii exceptiei considera ca este neconstitutionala institutia plangerii prealabile, conditie necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale, deoarece persoana impotriva careia se formuleaza o astfel de plangere devine automat inculpat, fara existenta vreunei probe care sa ateste vinovatia sa. Se mai sustine ca "in aceste conditii se creeaza un privilegiu pentru partea vatamata si o discriminare pentru inculpat", fiind totodata "afectat si dreptul la integritate psihica al persoanei reclamate, drept garantat de stat", intrucat acesta, urmeaza sa fie tras la raspundere penala, desi plangerea prealabila nu are caracterul unui act de inculpare.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca nu pot fi retinute sub nici un aspect criticile formulate, pentru urmatoarele considerente:
    Conditionarea punerii in miscare a actiunii penale de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate reprezinta o exceptie de la regula generala a oficialitatii procesului penal, inscrisa la art. 2 alin. 2 din Codul de procedura penala. Cazurile in care este necesara plangerea prealabila se impart in doua categorii: in cazul anumitor infractiuni, prevazute expres si limitativ de lege, plangerea prealabila se depune direct la instanta de judecata, iar in cazul altor infractiuni determinate, de asemenea, prin lege, plangerea trebuie adresata organului de urmarire penala competent, sesizarea instantei urmand sa se faca prin rechizitoriul procurorului. Potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege". Stabilirea infractiunilor in cazul carora este necesara plangerea prealabila, a celor in care trebuie efectuata urmarirea penala, precum si a celor in cazul carora sesizarea instantei de judecata se face prin plangerea prealabila directa a persoanei vatamate este lasata de Constitutie la libera optiune a legiuitorului.
    Curtea observa ca in orice proces penal, incepand din momentul declansarii sale (inceperea urmaririi penale sau sesizarea instantei de judecata), sunt implicate diferite parti: invinuit, inculpat, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente, parti care au drepturi si obligatii egale. Norma procedurala penala criticata nu prevede privilegii sau ingradiri ale exercitarii drepturilor procesuale pentru nici una dintre partile procesului penal, iar distinctiile facute intre calitatea partilor nu inseamna nici privilegii si nici discriminari.
    Calitatea procesuala de inculpat este definita la art. 23 din Codul de procedura penala, potrivit caruia "Persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat". Aceasta calitate de inculpat nu reprezinta o prejudecare a cauzei si nu rastoarna prezumtia de nevinovatie prevazuta la art. 23 alin. (8) din Constitutie, conform caruia "Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata". De asemenea, nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate care, la fel ca si oricare parte din procesul penal, isi poate exercita dreptul la aparare si poate solicita administrarea oricaror probe legale pentru combaterea sustinerilor formulate in acuzare. In vederea apararii impotriva unor inculpari vadit nefondate sau tendentioase inculpatul are la dispozitie si mijloace de drept penal, avand posibilitatea sa ceara tragerea la raspundere penala a celor care l-au reclamat, pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, prevazuta la art. 259 din Codul penal.
    Curtea constata, de asemenea, ca art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala nu contravine nici prevederilor art. 22 alin. (1) din Constitutie, referitoare la garantarea dreptului la viata, precum si a dreptului la integritate fizica si psihica ale persoanei, deoarece in mod evident nu contine dispozitii de natura sa aduca atingere acestor drepturi fundamentale ale omului, obiectul reglementarii constituindu-l doar procedura de punere in miscare a actiunii penale numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marius Tuca si "Jurnalul National" in Dosarul nr. 17.773/1996 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 12 octombrie 2000.

                     PRESEDINTE,
             prof. univ. dr. Ioan Muraru

                              Magistrat asistent,
                              Cristina Radu