DECIZIE   Nr. 19 din  3 februarie 1998

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. 3 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 77 din 18 februarie 1998

    Mihai Constantinescu   - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Victor Dan Zlatescu    - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Doina Suliman          - magistrat-asistent

    Pe rol, pronuntarea asupra recursului declarat de Calburean Victoria impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 163 din 3 iunie 1997.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 29 ianuarie 1998 si au fost consemnate in incheierea din aceeasi data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea pentru data de 3 februarie 1998.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Judecatoria Medias, prin Incheierea nr. 13 din 17 februarie 1997, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 10 alin. 3 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, ridicata de Calburean Victoria, reclamanta in Dosarul nr. C 5.765/1995 al acestei instante.
    Prin Decizia nr. 163 din 3 iunie 1997 Curtea Constitutionala a respins ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate, avand in vedere practica sa jurisdictionala, asa cum rezulta din Decizia nr. 59 din 6 iunie 1995, ramasa definitiva prin Decizia nr. 15 din 20 februarie 1996, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 24 aprilie 1996.
    Impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 163 din 3 iunie 1997 Calburean Victoria a declarat recurs, in termen legal, reiterand motivele invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, in sensul ca art. 10 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 contravine art. 135 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia "Statul ocroteste proprietatea".
    Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia a fost respinsa ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia este nefondata si ca recursul este neintemeiat, deoarece, pe de o parte, Curtea s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor atacate, statuand ca acestea sunt constitutionale, iar pe de alta parte, cererea de interpretare a dispozitiilor in cauza excede competentei Curtii.
    Camera Deputatilor si Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
avand in vedere decizia atacata, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecatorului-raportor, dispozitiile legale ce fac obiectul exceptiei, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    Prin motivele de recurs invocate se reitereaza argumentele aduse in sustinerea exceptiei analizate in considerentele deciziei atacate.
    In acest sens, in esenta, recurenta considera ca art. 10 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, potrivit caruia stabilirea dreptului de proprietate ce urmeaza a fi acordat conform acestei legi se face la cerere, este contrar art. 135 alin. (1) din Constitutie care prevede ca statul ocroteste proprietatea, intrucat, ulterior cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate, au facut asemenea cereri si alte persoane, ceea ce ar avea ca efect micsorarea intinderii dreptului sau. Problema efectelor acestor cereri ulterioare este de competenta exclusiva a instantei judecatoresti, vizand aplicarea legii si nu constitutionalitatea ei.
    Motivul de neconstitutionalitate invocat nu este intemeiat, dreptul persoanei indreptatite de a cere reconstituirea proprietatii sale fiind tocmai o expresie a principiului constitutional al ocrotirii proprietatii de catre stat, care, potrivit art. 41 alin. (2) din Constitutie, priveste in mod egal pe toti virtualii proprietari. De altfel, daca textul atacat ar fi declarat neconstitutional, insasi cererea recurentei de reconstituire a proprietatii sale si-ar pierde temeiul legal.
    De aceea, recursul intemeiat pe reiterarea acestui motiv urmeaza sa fie respins, tinand seama si de practica jurisdictionala a Curtii, asa cum rezulta din Decizia nr. 173 din 4 iunie 1997, definitiva, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 163 din 21 iulie 1997, care se refera la invocarea, din nou, in recurs, a motivelor ridicate in fond.

    Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 si al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge recursul declarat de Calburean Victoria impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 163 din 3 iunie 1997.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din 3 februarie 1998.

                PRESEDINTE,
         dr. Mihai Constantinescu

                            Magistrat asistent,
                              Doina Suliman